Prezidentialii politici absorb PRM si PSD

Un fenomen extrem de interesant poate fi observat in viata politica romaneasca. Chiar daca el se petrece, deocamdata, pe sub masa. Partidul Democrat, ca viitoare formatiune prezidentiala, s-a oprit din crestere. In raport cu partenerul sau de alianta, PNL. In acest moment, electoratul vulnerabil al liberalilor - nu suficient de vulnerabil pentru a parasi cu totul coalitia - s-a epuizat. Ajungand in tabara PD. Probabil, cercetarile de piata vor confirma aceasta supozitie, in acest moment PD este egal sau cel putin usor peste PNL, in planul increderii acordate de suporterii Aliantei. Totusi, impreuna cu Alianta, si PD se afla pe tobogan. Pierzand puncte in finala mare electorala, in mod constant, luna dupa luna. Nici locomotiva PD, Traian Basescu, nu sta prea bine. In ciuda loviturilor de imagine pe care le construieste prin crize, presedintele scade, sub aspect electoral. Tentativa PD de a deveni mai puternic, absorbindu-i pe liberali, a esuat. Cum a esuat si proiectul anticipatelor care, prin vara anului trecut, ar mai fi putut reprezenta un castig. Asa ca PD, ca partid prezidential, joaca in acest moment la "impuse". Modificandu-si, in mod decisiv, strategia.
Una dintre cele mai importante clauze ale protocolului Aliantei DA este angajamentul ca nici unul dintre cele doua partide componente, PNL si PD, sa nu racoleze politicieni ai opozitiei. Adica din PSD si PRM. In repetate randuri, liderii celor doua partide au promis ferm propriului electorat si opiniei publice ca nu vor participa la o asemenea forma de inselatorie, la aceasta mascarada care a caracterizat, atat de multi ani, viata politica romaneasca. Cand s-a format coalitia, prin atragerea in proiectul de guvernare a UDMR si PUR (devenit PC), angajamentele, in acest sens, au fost extinse. Reiterate si intarite, chiar. De la o vreme insa, vocile din PD, care condamnau atat de vehement, in trecut, tentativele PSD de a deveni partid-stat, prin inrolarea in randurile sale, in general sub presiune, a unor functionari publici, precum si a unor politicieni la nivel central sau local ai adversarilor, au amutit. Cu desavarsire.
Pe sub masa, dar in mare viteza, PD negociaza racolarea unor reprezentanti ai taberei adverse. Incurajand traseismul politic. Iar tendinta este chiar de a-l exacerba. PD a facut praf si pulbere angajamentele pe care le-a luat atunci cand s-a aliat cu cine s-a aliat. De ce se intampla acest fenomen? Si unde poate duce el?
Daca PD nu mai poate creste in raport cu PNL in interiorul electoratului Aliantei, daca Alianta nu se poate transforma in partid si daca nu mai sunt posibile anticipate care sa-i aduca dreptei o victorie, atunci, cel putin teoretic, partidului prezidential nu-i mai raman decat doua solutii. Care ar trebui aplicate in mod cumulativ. Prima este cresterea fortei in plan parlamentar si local, prin racolarea masiva, rapida si, daca se poate, discreta, a unui numar cat mai mare de parlamentari, consilieri, primari sau activisti de partid de la PRM si PSD. In prima faza. Urmand apoi ca agresiunea sa fie extinsa si asupra liberalilor si reprezentantilor Partidului Conservator. O asemenea operatiune ar avea drept rezultat imediat cresterea puterii in plan central si local a PD, iar ca rezultat de perspectiva, atragerea unor noi segmente de electorat. Pozand in partid conservator, in acest fel, PD gliseaza, de fapt, spre stanga. In plan doctrinar, va fi silit sa cedeze teren. Dintr-o alta perspectiva, el are tendinta de a se transforma intr-un partid clientelar. Speranta portocalie, care n-a mai apucat sa se transforme in revolutie, este astfel ingropata. Al doilea proiect - asupra caruia nu voi insista acum, pentru ca aproape sigur va esua - este modificarea Constitutiei, crearea de puteri sporite pentru presedinte, transformarea sa intr-un fel de Putin al Romaniei, in asa fel incat forta sa sa poata determina o crestere exponentiala a fortei de absorbtie a PD-ului prezidential.
Dar cum ii poate PD determina pe adversari, dupa modelul utilizat in trecut de PSD, sa-si paraseasca propriile formatiuni, mutandu-se cu arme si bagaje sub steag prezidential? Cu biciul si cu zaharelul. Cu biciul DNA si a Parchetului General, al serviciilor secrete si telecrizelor prezidentiale. Cu biciul aruncarii afara din posturi, atunci cand dosariada nu are efect. Si cu biciul interceptarilor ilegale ale telefoanelor, pe baza unor hotarari CSAT care incalca legea penala - institutia fiind condusa de Traian Basescu, care este si principalul beneficiar al interceptarilor. Si cu zaharelul unor avantaje. Cum ar fi "cocos, liber la furat". Atacul se desfasoara din plin impotriva politicienilor ramasi fara partid, precum si a celor aflati in PRM, partid in reala si spectaculoasa ascensiune si in directia PSD. Unde au fost create bresele necesare. Dar vine la rand si PNL. Este extrem de interesant de urmarit cum se va derula acest proiect si in ce masura el va reusi. De raspunsul la aceste intrebari depinde, in definitiv, chiar viitorul politic al lui Traian Basescu.

---

Despre autor: