Majoritatea angajatilor din sistemul sanitar spun ca isi desfasoara activitatea in conditii periculoase si foarte periculoase, unul dintre motivele emigrarii.
4 moduri de a încuraja angajații să lucreze eficient în echipă
Recomandari ieri
Peste 80% dintre medicii romani lucreaza in conditii periculoase
Si angajatii din sistemul sanitar isi risca sanatatea
1/2
Aproximativ 60% dintre cadrele medicale sunt nevoite sa-si cumpere echipamentul individual de lucru, factor de frustrare si insatisfactie fata de locul actual de munca pentru angajatii si de risc pentru sanatatea acestora, potrivit unui studiu realizat de Federatia "Solidaritatea".
In ceea ce priveste cauzele insatisfactiei la locul de munca, pe primul loc se situeaza conditiile grele de lucru (35,6%), citeaza MEDIAFAX.
Alti factorii care constituie cauze ale insatisfactiei la locul de munca sunt veniturile (60%), conditiile grele de lucru (35,6%), urmate de lipsa timpului pentru familie si propria persoana (30,8%) si lucrul in timpul sarbatorilor legale (26,9%).
Gradul de satisfactie fata de propria profesie - analizat comparativ, este mai ridicat in cazul profesiilor care implica un nivel mai mare de pregatire profesionala si, de asemenea, mai mare in cazul profesiilor medicale decat pentru restul profesiilor din sectorul sanitar.
Este depreciat, in masura mai mare, gradul de satisfactie fata de locul de munca, comparativ cu gradul de satisfactie fata de propria profesie.
In ceea ce priveste cauzele insatisfactiei la locul de munca, pe primul loc se situeaza conditiile grele de lucru (35,6%), citeaza MEDIAFAX.
Alti factorii care constituie cauze ale insatisfactiei la locul de munca sunt veniturile (60%), conditiile grele de lucru (35,6%), urmate de lipsa timpului pentru familie si propria persoana (30,8%) si lucrul in timpul sarbatorilor legale (26,9%).
Gradul de satisfactie fata de propria profesie - analizat comparativ, este mai ridicat in cazul profesiilor care implica un nivel mai mare de pregatire profesionala si, de asemenea, mai mare in cazul profesiilor medicale decat pentru restul profesiilor din sectorul sanitar.
Este depreciat, in masura mai mare, gradul de satisfactie fata de locul de munca, comparativ cu gradul de satisfactie fata de propria profesie.
Cum a afectat criza economica cadrele sanitare
2/2
Exista o certa influenta negativa a crizei economice asupra calitatii vietii profesionale. Influenta negativa a crizei este potentata atat de lipsa materialelor si medicamentelor necesare tratamentului pacientilor, cat si de diminuarea materialelor necesare protectiei salariatilor. [AFP: Criza economica adanceste dilema medicilor romani].
Finantarea insuficienta, in contextul crizei economice, dublata de gestiunea defectuoasa a fondurilor, conduce la scaderea calitatii vietii profesionale prin factori precum insuficienta medicamentelor si materialelor sanitare, dotarea deficitara cu aparatura tehnica si lipsa/insuficienta materialelor de protectie.
Din perspectiva tendintei de migratie, factorii de tip "atragere" sunt salariile mai mari din strainatate, urmate de nemultumirea fata de starea materiala actuala si nevoile de intretinere a familiei (ambii factori de tip "impingere" a angajatiilor din tara). Din perspectiva optiunilor exista un echilibru al actiunii factorilor de tip "pull" si de tip "push".
Calitatea vietii profesionale scazute contribuie in mod semnificativ la cresterea tendintei de migratie a personalului din sistemul sanitar. Acest fapt este evidentiat de relatia inegala de tip cost-beneficiu existenta intre conditiile precare de munca existente si nivelul insuficient de salarizare.
Decizia de a emigra este puternic influentata si de informatiile legate de salarizare si de conditiile de munca din Occident, pe care angajatul din sistemul sanitar le obtine de la colegii care au parasit tara.
Finantarea insuficienta, in contextul crizei economice, dublata de gestiunea defectuoasa a fondurilor, conduce la scaderea calitatii vietii profesionale prin factori precum insuficienta medicamentelor si materialelor sanitare, dotarea deficitara cu aparatura tehnica si lipsa/insuficienta materialelor de protectie.
- De ce migreaza angajatii din sanatate? Numarul medicilor romani care vor sa plece in strainate s-a dublat
Din perspectiva tendintei de migratie, factorii de tip "atragere" sunt salariile mai mari din strainatate, urmate de nemultumirea fata de starea materiala actuala si nevoile de intretinere a familiei (ambii factori de tip "impingere" a angajatiilor din tara). Din perspectiva optiunilor exista un echilibru al actiunii factorilor de tip "pull" si de tip "push".
Calitatea vietii profesionale scazute contribuie in mod semnificativ la cresterea tendintei de migratie a personalului din sistemul sanitar. Acest fapt este evidentiat de relatia inegala de tip cost-beneficiu existenta intre conditiile precare de munca existente si nivelul insuficient de salarizare.
Decizia de a emigra este puternic influentata si de informatiile legate de salarizare si de conditiile de munca din Occident, pe care angajatul din sistemul sanitar le obtine de la colegii care au parasit tara.
