Traditia este la ea acasa in cadrul targurilor de la cele doua muzee bucurestene dedicate vietii rurale si artei populare -
Muzeul Taranului Roman si Muzeul Satului.
- La Muzeul Satului este creat un intreg eveniment de trei zile, de vineri pana duminica, "Floriile cu bucurie", pe langa targ, vizitatorii putandu-se bucura de reprezentatiile mai multor grupuri folclorice si cantareti de muzica populara si religioasa, reuniti pentru aceasta sarbatoare. La randul lor, mesterii au venit cu icoane pe sticla sau pe lemn, oua incondeiate, ceramica si alte produse, ce pot constitui un cadou, alaturi de preparate din gastronomia traditionala (cozonac, pasca, produse din carne, magiun, serbet), produsele bio (miere, propolis, ceaiuri din plante), vin si flori.
- In aceeasi perioada, o alta desfasurare de forte are loc la Muzeul Taranului, unde olari, fierari, cioplitori, cojocari, cofetari, pielari, rudari, iconari, dar si tesatoare, impletitoare, incondeietoare isi prezinta produsele in cele doua curti si pe alee. Unii poarta costume traditionale si fac demonstratii sub ochii vizitatorilor care descopera ca si un obiect de care se pot servi in bucatarie poate fi o opera de arta. Un sculptor in os si corn are obiecte decorative si accesorii, dar si solnite si alte recipiente pentru alimente, minunat lucrate, despre care spune ca vor ramane si dupa el.
Fetele de masa brodate albe, crem sau in mai multe culori, stergarele si carpetele atrag atentia strainilor si romanilor deopotriva, inspirand o migala nesfarsita. Iile, de o mare finete, sunt la randul lor ca niste piese de muzeu, dar atractive si pentru copii, pentru acestia fiind facute costumase intregi.
Realizarea unei ii poate dura si o luna, in functie de model, spun tesatoarele, iar cele mici costa in jur de 60 de lei, in timp ce o ie mare ajunge la 300 de lei. Iulia Goran din Prahova povesteste ca celor mici le place sa le arate cum toarce, avand caierul cu lana si fusul alaturi, gata pentru o demonstratie. De asemenea, le explica pasii care trebuie urmati pentru ca lana de pe oaie sa ajunga in caier. "Si se fac covoare, pulovere, manusi, plapumi. Acuma nimeni nu incearca sa mai valorifice lana, se si arunca. Noi venim aici si incercam sa aratam ca mai exista traditia", spune ea. Din lana se gasesc si multe papusi si animale la targul de la Muzeul Taranului.