Desi are ca obiectiv reducerea costurilor, reorganizarea sistemului sanitar nu este apreciata de oameni din sistem si de autoritatile locale.
Horoscop 22 noiembrie 2025
Horoscop 04:00
Reorganizarea spitalelor, sursa de noi probleme in sistem?
Sistemul medical, disputat politic?
1/3
De cativa ani, presedintele Traian Basescu critica periodic sistemul sanitar, insistand pe fraude, grupuri de interese, afaceri ale firmelor de medicamente, pentru ca ulterior sa premieze sistemul medical cu distinctii importante.
"Ministerul Sanatatii trebuie sa inchida 200 de spitale mici, fara dotare, in care omul nu are nicio sansa aproape. I se da doar primul ajutor, oricum, acum si este trimis la Bucuresti cu o salvare. Incepe acest proces de inchidere a spitalelor si de transformare a lor, ca prima solutie, in azile pentru batrani si in crese, in functie de nevoile sociale ale zonei", spunea presedintele Traian Basescu in urma cu aproape o luna.
Insistentele pentru reorganizarea sistemului sanitar au fost insa mai pregnante in 2010, iar ca urmare a angajamentelor asumate fata de FMI. Presedintele insista chiar ca unele spitale nu depasesc rangul de capabilitati de tratament si interventie al unui dispensar. "Guvernul va reduce numarul de paturi in spitale cu 9.200 si nu va reinnoi autorizatiile pentru cel putin 150 dintre cele mai ineficiente spitale, pana la finele anului", potrivit scrisorii de intentie convenite de Guvern cu FMI in mai 2010. Acelasi document prevede introducerea unor taxe aferente serviciilor platite de pacienti, reducerea drastica a exceptarilor de la plata acestor taxe comparativ cu planul initial, introducerea unui numar de medicamente generice cat mai mare pe listele de compensate si gratuite si mai ales in programele nationale, relateaza MEDIAFAX.
Dupa ce Executivul a anuntat reorganizarea spitalelor si reducerea numarului de paturi, ministrul Sanatatii a cerut, cum era firesc, evaluarea tuturor spitalelor. Ministrul Sanatatii nu a vorbit insa niciodata despre rezultatul acestei evaluari. In schimb, aproape de sfarsitul lui 2010, a anuntat primele comasari de spitale, dorind parca sa tatoneze reactiile celor afectati.
Astfel, prin hotarari de guvern aprobate in 2010, au fost desfiintate din punct de vedere juridic zece unitati sanitare: cinci in Dambovita, doua in Oradea, doua in Bucuresti si una in Arges.
A urmat apoi, in prima zi a lunii februarie 2011, anuntul privind intentia de comasare a 111 spitale si de reprofilare in camine pentru persoane varstnice sau in centre de permanenta pentru alte 71 de unitati. In total, 182 de unitati sanitare care isi vor pierde personalitatea juridica.
"Ministerul Sanatatii trebuie sa inchida 200 de spitale mici, fara dotare, in care omul nu are nicio sansa aproape. I se da doar primul ajutor, oricum, acum si este trimis la Bucuresti cu o salvare. Incepe acest proces de inchidere a spitalelor si de transformare a lor, ca prima solutie, in azile pentru batrani si in crese, in functie de nevoile sociale ale zonei", spunea presedintele Traian Basescu in urma cu aproape o luna.
- Masuri de austeritate in sistemul medical
Insistentele pentru reorganizarea sistemului sanitar au fost insa mai pregnante in 2010, iar ca urmare a angajamentelor asumate fata de FMI. Presedintele insista chiar ca unele spitale nu depasesc rangul de capabilitati de tratament si interventie al unui dispensar. "Guvernul va reduce numarul de paturi in spitale cu 9.200 si nu va reinnoi autorizatiile pentru cel putin 150 dintre cele mai ineficiente spitale, pana la finele anului", potrivit scrisorii de intentie convenite de Guvern cu FMI in mai 2010. Acelasi document prevede introducerea unor taxe aferente serviciilor platite de pacienti, reducerea drastica a exceptarilor de la plata acestor taxe comparativ cu planul initial, introducerea unui numar de medicamente generice cat mai mare pe listele de compensate si gratuite si mai ales in programele nationale, relateaza MEDIAFAX.
Dupa ce Executivul a anuntat reorganizarea spitalelor si reducerea numarului de paturi, ministrul Sanatatii a cerut, cum era firesc, evaluarea tuturor spitalelor. Ministrul Sanatatii nu a vorbit insa niciodata despre rezultatul acestei evaluari. In schimb, aproape de sfarsitul lui 2010, a anuntat primele comasari de spitale, dorind parca sa tatoneze reactiile celor afectati.
Astfel, prin hotarari de guvern aprobate in 2010, au fost desfiintate din punct de vedere juridic zece unitati sanitare: cinci in Dambovita, doua in Oradea, doua in Bucuresti si una in Arges.
A urmat apoi, in prima zi a lunii februarie 2011, anuntul privind intentia de comasare a 111 spitale si de reprofilare in camine pentru persoane varstnice sau in centre de permanenta pentru alte 71 de unitati. In total, 182 de unitati sanitare care isi vor pierde personalitatea juridica.
Masuri de comasare si reprofilarea spitalelor
2/3
Conform ministrului Sanatatii, Cseke Attila, masurile de comasare si reprofilare a celor 182 de spitale vor duce la desfiintarea a 560 de functii administrative de conducere, printre care si cea de director de ingrijiri medicale. Astfel, dintre cele 560 de pozitii de conducere desfiintate, 330 provin din comasarea spitalelor, iar 230 de la unitatile reprofilate. De asemenea, din circuitul medical vor fi reduse 4.808 paturi.
Statistica prezentata de Cseke Attila a aratat ca, in prezent, in sistemul sanitar sunt 223.600 de angajati , iar 25.900 fac parte din sectorul administrativ. Totodata, CNAS aloca spitalelor 71 de miliarde lei, iar cele 71 de spitale reprofilate consuma 200 de milioane de lei.
Un exemplu ar fi Institutul de Urgenta pentru Boli Cardiovasculare din Targu Mures, centru de excelenta in chirurgia pe cord si ingrijirea bolnavilor cu suferinte cardiace grave, care ar trebui sa devina sectie exterioara a Spitalului Clinic de Urgenta din Targu Mures. Rectiile vehemente ale celor de la Institutul Inimii din Targu Mures nu au impresionat autoritatile. Tavalugul comasarilor a continuat.
Nici Iasiul, centru medical de referinta pentru zona Moldovei, nu a iesit din vizorul autoritatilor. Astfel, Spitalul Clinic de Urgenta "Sfantul Ioan" din Iasi ar urma sa fie comasat cu Spitalul Clinic de Urgenta "Sfantul Spiridon" Iasi.
La fel de surprinzatoare sunt comasarile din Capitala. Potrivit proiectului propus de Ministerul Sanatatii, in Bucuresti ar urma ca Institutul de Fonoaudiologie si Chirurgie Functionala "Dorin Hociota" sa fie comasat cu Spitalul Universitar de Urgenta.
Alte comasari surprinzatoare sunt si: Institutul National de Diabet, Nutritie si Boli Metabolice "Nicolae Paulescu" cu Institutul National de Endocrinologie "C.I. Parhon"; Institutul de Urgenta pentru Boli Cardiovasculare "C.C. Iliescu" cu Institutul Clinic "Fundeni"; Institutul de Pneumoftiziologie "Marius Nasta" cu Institutul National de Boli Infectioase "Matei Bals".
Si, din nou, argumentul adus de minister a fost ca aceste comasari sunt in sprijinul bolnavilor. In realitate, insa, aceste comasari vor aduce economii la bugetul de stat, fiind desfiintate functiile administrative ale institutelor ce vor fi comasate.
Mai mult, in afara problemelor economice, prin aceasta noua miscare ar putea fi rezolvata, cred unii manageri de spitale, si problema acuta a lipsei de personal, prin transferarea interspitalicesca a acestora. Posturile vor ramane blocate sau chiar ar putea fi reduse, pentru ca ar putea aparea prea multe prin comasare.
Statistica prezentata de Cseke Attila a aratat ca, in prezent, in sistemul sanitar sunt 223.600 de angajati , iar 25.900 fac parte din sectorul administrativ. Totodata, CNAS aloca spitalelor 71 de miliarde lei, iar cele 71 de spitale reprofilate consuma 200 de milioane de lei.
- Lista comasarilor
Un exemplu ar fi Institutul de Urgenta pentru Boli Cardiovasculare din Targu Mures, centru de excelenta in chirurgia pe cord si ingrijirea bolnavilor cu suferinte cardiace grave, care ar trebui sa devina sectie exterioara a Spitalului Clinic de Urgenta din Targu Mures. Rectiile vehemente ale celor de la Institutul Inimii din Targu Mures nu au impresionat autoritatile. Tavalugul comasarilor a continuat.
Nici Iasiul, centru medical de referinta pentru zona Moldovei, nu a iesit din vizorul autoritatilor. Astfel, Spitalul Clinic de Urgenta "Sfantul Ioan" din Iasi ar urma sa fie comasat cu Spitalul Clinic de Urgenta "Sfantul Spiridon" Iasi.
La fel de surprinzatoare sunt comasarile din Capitala. Potrivit proiectului propus de Ministerul Sanatatii, in Bucuresti ar urma ca Institutul de Fonoaudiologie si Chirurgie Functionala "Dorin Hociota" sa fie comasat cu Spitalul Universitar de Urgenta.
Alte comasari surprinzatoare sunt si: Institutul National de Diabet, Nutritie si Boli Metabolice "Nicolae Paulescu" cu Institutul National de Endocrinologie "C.I. Parhon"; Institutul de Urgenta pentru Boli Cardiovasculare "C.C. Iliescu" cu Institutul Clinic "Fundeni"; Institutul de Pneumoftiziologie "Marius Nasta" cu Institutul National de Boli Infectioase "Matei Bals".
- Explicatia Guvernului
Si, din nou, argumentul adus de minister a fost ca aceste comasari sunt in sprijinul bolnavilor. In realitate, insa, aceste comasari vor aduce economii la bugetul de stat, fiind desfiintate functiile administrative ale institutelor ce vor fi comasate.
Mai mult, in afara problemelor economice, prin aceasta noua miscare ar putea fi rezolvata, cred unii manageri de spitale, si problema acuta a lipsei de personal, prin transferarea interspitalicesca a acestora. Posturile vor ramane blocate sau chiar ar putea fi reduse, pentru ca ar putea aparea prea multe prin comasare.
Reorganizarea sistemului medical romanesc
3/3
In 2010, Ministerul Sanatatii a sperat ca va reduce cheltuielile din sistem prin descentralizarea unitatilor sanitare. Astfel, s-a grabit sa transfere catre autoritatile locale 370 de spitale, dintre cele 435 existente, unele dintre acestea cu datorii foarte mari. Nu a reusit insa sa faca mari economii, deoarece unitatile sanitare predate cheltuiau putin comparativ cu spitalele de urgenta si cu institutele pastrate in subordine.
A urmat "planul B": Comasarea spitalelor, desi cele mai multe erau deja predate autoritatilor locale, iar Ministerul Sanatatii, teoretic, nu ar mai fi avut dreptul sa decida in cazul modului de administrare a lor.
O dovada a faptului ca Ministerul Sanatatii nu mai putea sa decida in cazul spitalelor predate sunt si reactiile autoritatilor locale din mai multe judete, care si-au exprimat opozitia fata de propunerea MS.
Cele cinci spitale din judetul Harghita sunt singurele unitati sanitare neafectate nici de comasare, nici de reprofilare, sapte judete nu au unitati propuse pentru comasare, iar in alte trei nu vor fi unitati reprofilate. Astfel, judetele in care spitalele nu vor fi comasate sunt Bistrita-Nasaud, Buzau, Caras-Severin, Harghita, Ialomita, Mehedinti, Neamt si Tulcea, iar Braila, Covasna, Harghita si Satu Mare nu au spitale propuse spre a fi reprofilate.
Incercarea de a crea o retea de camine pentru varstnici, care sa fie finantate integral de la bugetul de stat, ar fi o initiativa buna, care ar justifica, intr-o oarecare masura, transformarea spitalelor neeficiente. Masura ar fi justificata de faptul ca ar tripla numarul caminelor pentru batrani, in prezent fiind 25 de astfel de unitati in care primesc ingrijiri peste 1.500 de oameni, alti aproape 3.000 fiind pe listele de asteptare. Reprofilarea spitalelor in camine de batrani ar crea locuri pentru aproape 5.000 de varstnici.
Anumite autoritati locale care gestioneaza spitale ce ar urma sa devina camine pentru batrani sunt insa impotriva ideii, sustinand ca in unitatile sanitare vizate s-au facut deja investitii importante pentru mentinerea statului juridic al acestora.
Avand in vedere amploarea reactiilor la nici o zi de la anuntarea proiectului, pare ca ceea ce autoritatile centrale propun, avand in centru grija pentru bolnav, nu este vazut decat ca o "mezalianta" care va crea haos, panica si nemultumiri, intr-un sistem deja vlaguit de neajunsuri financiare si lipsa de personal.
- Comasarea spitalelor
A urmat "planul B": Comasarea spitalelor, desi cele mai multe erau deja predate autoritatilor locale, iar Ministerul Sanatatii, teoretic, nu ar mai fi avut dreptul sa decida in cazul modului de administrare a lor.
O dovada a faptului ca Ministerul Sanatatii nu mai putea sa decida in cazul spitalelor predate sunt si reactiile autoritatilor locale din mai multe judete, care si-au exprimat opozitia fata de propunerea MS.
Cele cinci spitale din judetul Harghita sunt singurele unitati sanitare neafectate nici de comasare, nici de reprofilare, sapte judete nu au unitati propuse pentru comasare, iar in alte trei nu vor fi unitati reprofilate. Astfel, judetele in care spitalele nu vor fi comasate sunt Bistrita-Nasaud, Buzau, Caras-Severin, Harghita, Ialomita, Mehedinti, Neamt si Tulcea, iar Braila, Covasna, Harghita si Satu Mare nu au spitale propuse spre a fi reprofilate.
- Pro si contra caminelor pentru batrani
Incercarea de a crea o retea de camine pentru varstnici, care sa fie finantate integral de la bugetul de stat, ar fi o initiativa buna, care ar justifica, intr-o oarecare masura, transformarea spitalelor neeficiente. Masura ar fi justificata de faptul ca ar tripla numarul caminelor pentru batrani, in prezent fiind 25 de astfel de unitati in care primesc ingrijiri peste 1.500 de oameni, alti aproape 3.000 fiind pe listele de asteptare. Reprofilarea spitalelor in camine de batrani ar crea locuri pentru aproape 5.000 de varstnici.
Anumite autoritati locale care gestioneaza spitale ce ar urma sa devina camine pentru batrani sunt insa impotriva ideii, sustinand ca in unitatile sanitare vizate s-au facut deja investitii importante pentru mentinerea statului juridic al acestora.
Avand in vedere amploarea reactiilor la nici o zi de la anuntarea proiectului, pare ca ceea ce autoritatile centrale propun, avand in centru grija pentru bolnav, nu este vazut decat ca o "mezalianta" care va crea haos, panica si nemultumiri, intr-un sistem deja vlaguit de neajunsuri financiare si lipsa de personal.
