In adolescenta, Virginia era foarte timida. De fiecare data cand incerca cineva sa vorbeasca cu ea, incepea sa roseasca si era incapabila sa se uite in ochii vreunui strain.
Si-a iubit foarte tare sotul in ciuda statutui sau social nefavorabil
10/10
Virginia s-a casatorit cu scriitorul Leonard Woolf in 1912. In ciuda statutului sau material nesatisfacator - Woolf numindu-l pe Leonard in timpul logodnei "evreul fara un banut" - cuplul a mentinut o relatie frumoasa. Intr-adevar, in 1937, Woolf scria in jurnalul sau: "Amorul dupa 25 de ani nu suporta despartirea... intelegi, e o placere enorma sa fii dorita ca sotie. Si casatoria noastra e atat de unitara". Cei doi au colaborat de asemenea pe plan profesional, in 1917 fondind Hogarth Press, care ulterior a tiparit romanele Virginiei impreuna cu operele lui T.S. Eliot, Laurens van der Post, si altii.
Considerata ciudata din primele zile ale vietii
1/10
Atunci cand era bebelus, Virginia era poreclita "Capra".
A incercat de mai multe ori sa se sinucida
2/10
Prima tentativa de suicid a avut-o la 22 de ani, atunci cand a sarit de la fereastra. Din fericire saltul l-a facut de la o inaltime mica, asfel incat incercarea a fost nereusita.
Nu cerea sfaturi cand ramanea fara inspiratie
3/10
In timp ce lucra la prima sa carte, "The Voyage Out", Woolf a cerut in mai multe randuri sfaturi prietenilor si apropiatilor de fiecare data cand ramanea in pana de inspiratie. A fost singurul roman pe care l-a vazut vreodata cineva inainte sa fie terminat.
Pe langa problemele psihice numeroase, depresii severe si cel mai probabil bipolarism, Virginia s-a luptat toata copilaria si adolescenta cu anorexia. Chiar daca era extrem de slaba, aceasta se infometa continuu de frica sa nu ia in greutate.
Virginia Woolf a gasit la un moment dat un jurnal scris intr-una dintre perioadele sale de claritate mentala si s-a distrat copios cititndu-l, ca si cum ar fi devorat un roman scris de altcineva.
Marcata pentru totdeauna de moartea mamei sale
6/10
Moartea brusca a mamei in 1895, cand Virginia avea 13 ani, si cea a surorii vitrege cu doi ani mai tarziu, au dus la primile crize nervoase ale Virginiei. Moartea tatalui in 1904 a provocat cel mai serios colaps al ei si ea fost in scurt timp internata. Ea a numit decesul femeii care i-a dat nastere "cel mai mare dezastru pe care il poate trai un om"
Ura sa fie fotografiata
7/10
Virginia ura foarte tare atentia si mai ales sa fie fotografiata. Cel mai probabil, aceste complexe proveneau din nemultumirile legate de infatisarea sa, in comparatie cu cea a mamei sale, o femeie frumoasa si renumita, care a activat ca model pentru pictorii prerafaeliti, cum ar fi Edward Burne-Jones.
Si-a gatit verigheta din greseala
8/10
Dupa ce s-a casatorit, Virginia s-a hotarat sa faca niste cursuri de gatit pentru a deprinde mai multa experienta in bucatarie. Imediat dupa, ea a reusit sa isi gateasca si verigheta intr-o budinca.
Pe numele ei adevarat Adeline Virginia Stephen, Virgiania Woolf avea sa cada prada depresiei o data pentru totdeauna. Pe data de 28 martie 1941, ea s-a sinucis. Si-a imbracat paltonul, i-a umplut buzunarele cu pietre si a intrat in raul Ouse din apropierea casei sale, unde s-a inecat. Scena a devenit un laitmotiv al romanului Orele scris de Michael Cunningham, si a filmului realizat dupa roman. Trupul i-a fost gasit abia pe 18 aprilie. Sotul ei a inmormantat-o icinerate sub un copac in gradina din Monk's House, casa lor din Rodmell, Sussex.