Mistere deslusite si nu numai: 10 lucruri interesante pe care NU le stiai pana in 2019

Potrivit unei echipe de cercetatori de la Institutul de Biochimie si Biologie Celulara din Shanghai, care apartine de Academia de Stiinte din China, febra ar ajuta la stimularea mecanismelor imunitare ale corpului in lupta cu infectiile cauzate de agenti patogeni. Proteina Hsp90 din celulele imunitare poate fi stimulata cand temperatura corporala depaseste 38,5 grade Celsius. Aceasta se va lega ulterior la membrana celulara si se va asocia cu integrina alfa4 pentru a accelera accesul celulelor imunitare la locul infectiei in vederea eliminarii agentului patogen, se arata in studiul publicat in jurnalul stiintific Immunity. In cadrul studiului efectuat pe soareci cu febra indusa de infectii cu salmonela, cercetatorii au observat ca distrugerea artificiala a asocierii dintre Hsp90 si alfa4 creste in mod semnificativ rata mortalitatii in timpul infectiei bacteriene, precizeaza Xinhua.

Nou-nascutii au capacitatea de a distinge cuvinte inca de la varsta de trei zile, conform concluziilor unui studiu realizat de cercetatori din Marea Britanie, Franta si Italia, publicat si citat de agentia Xinhua. Echipa internationala de oameni de stiinta a identificat la nou-nascutii in varsta de trei zile doua mecanisme prin intermediul carora acestia puteau distinge cuvinte intr-un flux de sunete. Specialistii au redat bebelusilor o inregistrare audio de trei minute si jumatate in care patru cuvinte fara sens erau ascunse intr-un flux de silabe. Cu ajutorul unei tehnici inofensive, numita spectroscopie aproape de infrarosu, ei au putut distinge zone din creier care erau active. Unul dintre mecanismele identificate de echipa de cercetatori este cunoscut sub numele de prozodie, muzica limbajului, ce le permite oamenilor sa recunoasca momentul in care incepe un cuvant si cel in care se termina, scrie Agerpres. Un alt mecanism, pe care cercetatorii l-au numit statistica limbajului, descrie modul in care oamenii proceseaza frecventa in momentul in care sunetele dintr-un cuvant sunt alaturate. ''Consideram ca acest studiu subliniaza cat de constienti sunt de fapt nou-nascutii si cat de multa informatie absorb'', a declarat doctor Alissa Ferry de la Universitatea Manchester.

Cercetatorii de la NASA au folosit datele transmise recent de sonda spatiala Cassini pentru a calcula lungimea unei zile pe planeta Saturn si au ajuns la concluzia ca aceasta are o durata de 10 ore, 33 de minute si 38 de secunde, informeaza Xinhua. Raspunsul la aceasta intrebare stiintifica era ascuns in inelele lui Saturn, s-a anuntat intr-un comunicat de presa NASA.

Durata unei zile pe Saturn a reprezentat un mister timp de mai multe decenii pentru specialistii in planetologie, intrucat uriasa planeta gazoasa nu detine o suprafata solida cu puncte de reper care sa poata fi monitorizate in timpul rotatiei sale. De asemenea, Saturn are un camp magnetic neobisnuit, care ascunde viteza de rotatie a planetei.

 

In timpul orbitelor realizate de sonda Cassini in jurul lui Saturn, instrumentele de la bordul vehiculului spatial au examinat in detaliu inelele planetei, alcatuite din fragmente de roca si de gheata. Christopher Mankovich, absolvent al Facultatii de astronomie si astrofizica de la Universitatea California din Santa Cruz, a utilizat datele transmise pe Terra de sonda Cassini pentru a studia tiparele undelor existente in interiorul inelelor lui Saturn.

 

Potrivit acestui studiu, publicat in Astrophysical Journal, tanarul absolvent universitar a dezvoltat modele teoretice ale structurii interne a planetei Saturn, care se potrivesc cu undele din inele. Acele modele computerizate i-au permis sa monitorizeze miscarile din interiorul planetei si rotatia acesteia, furnizand astfel oamenilor de stiinta dovezi care au contribuit la determinarea duratei unei zile pe aceasta planeta.

 

Autorul studiului a ajuns la concluzia ca inelele raspund vibratiilor emise de planeta insasi, actionand la fel ca seismometrele utilizate pentru a masura miscarile cauzate de seisme. Interiorul lui Saturn vibreaza la frecvente care cauzeaza vibratii in campul gravitational al planetei. Inelele detecteaza acele miscari in camp, potrivit studiului.

Aplicarea unor dungi de vopsea pe corp, practica adoptata de triburile indigene, ar oferi protectie impotriva atacurilor unor insecte periculoase, sugereaza o cercetare efectuata in Ungaria, citata de Press Association. Oamenii de stiinta stiau deja ca dungile negre si albe de pe corpul zebrelor tin la distanta insectele agresive care se hranesc cu sangele mamiferelor pe care le inteapa. Acum, insa, un nou studiu avanseaza teoria potrivit careia dungile contrastante aplicate pe corpul uman par sa aiba acelasi efect.

 

Pentru a testa aceasta teorie, o echipa de cercetatori din Ungaria a conceput un experiment bizar care a implicat utilizarea unor manechine in marime naturala, acoperite cu lipici pentru combaterea rozatoarelor. ''Modelele'' colorate in maro sau bej pentru a imita nuanta pielii au fost amplasate fie in picioare, fie in pozitie culcata, pe o pajiste populata de tauni din apropiere de Szokolya, Ungaria.

 

Studiul a descoperit ca taunii au fost de zece ori mai atrasi de modelul vopsit in mod neuniform in culoarea maro in comparatie cu versiunea cu dungi albe. Nivelul de interes al taunilor a fost masurat prin numararea insectelor prinse in stratul de lipici.

 

Manechinul bej a atras de doua ori mai multi tauni in comparatie cu modelul maro in dungi, au notat cercetatorii in jurnalul Royal Society Open Science. ''Rezultatele experimentului nostru sustin teoria potrivit careia utilizarea picturii corporale ar putea fi asociata cu protectia in fata parazitilor periculosi'', a declarat conducatorul studiului, dr. Gabor Horvath de la Universitatea Eotvos University.

Persoanele care fumeaza si doresc sa renunte la acest obicei au de aproape doua ori mai multe sanse daca apeleaza la ajutorul tigarilor electronice in comparatie cu plasturii cu nicotina sau guma de mestecat imbogatita cu aceasta substanta, potrivit concluziilor unui studiu realizat in Marea Britanie O cercetare in care au fost implicati aproape 900 de fumatori a descoperit ca 18% dintre utilizatorii de tigari electronice au renuntat la fumat dupa un an. Prin contrast, doar 9,9% dintre participantii care au apelat la alte forme de substitutie nicotinica au reusit sa renunte la fumat. ''Acesta este primul studiu clinic care a testat efectul tigarilor electronice moderne asupra renuntarii la fumat'', a declarat cercetator principal profesor Peter Hajek de la Queen Mary University din Londra.

Creierul femeilor este cu aproape patru ani mai tanar in comparatie cu etatea, in timp ce in cazul barbatilor creierul este cu peste doi ani mai in varsta fata de varsta cronologica, conform unui studiu realizat in Statele Unite, citat de agentia DPA. In cadrul cercetarii la care au participat 84 de barbati si 121 de femei cu varste cuprinse intre 20 si 80 de ani, subiectii au fost supusi unor tomografii cu emisie de pozitroni, ce au permis evaluarea fluxului de glucoza si oxigen din creier. Creierul are nevoie de glucoza, substanta utilizata pe post de combustibil. Modul in care creierul metabolizeaza glucoza dezvaluie informatii importante despre varsta metabolica a acestui organ. Creierele femeilor participante la studiu s-au dovedit a fi mai tinere din punct de vedere metabolic prin comparatie cu cele ale subiectilor de sex masculin, potrivit rezultatelor publicate in Proceedings of the National Academy of Sciences.

Oamenii de stiinta ar putea prezice daca o persoana se poate astepta sa traiasca mai mult in comparatie cu media, sau sa moara mai devreme, prin analiza ADN, conform unui studiu publicat in 2019 de cercetatori din Scotia, citat de Xinhua. O echipa de specialisti de la Institutul Usher al Universitatii Edinburgh a analizat informatii genetice prelevate de la un esantion format din peste o jumatate de persoane, coroborate cu date privind durata de viata a parintilor acestora. Circa douasprezece zone din genomul uman au fost evidentiate ca avand o influenta semnificativa asupra sperantei de viata, printre acestea numarandu-se cinci care nu fusesera raportate anterior. Echipa de oameni de stiinta a analizat efectul combinat al variatiilor genetice care influenteaza durata de viata pentru a concepe un sistem de notare. Cercetatorii au descoperit ca persoanele care s-au situat in primele zece procente din populatie se pot astepta sa traiasca cu pana la cinci ani mai mult in comparatie cu cele care au obtinut un scor care le-a situat printre ultimele zece procente.

Albinele pot rezolva probleme simple de adunare si scadere, o capacitate uimitoare tinand cont ca operatiunile aritmetice necesita abilitati cognitive avansate, conform concluziilor unei cercetari, citata de Xinhua si Press Association.

 

Studiul, condus de oameni de stiinta de la Universitatea RMIT din Melbourne, Australia, a implicat dresarea individuala a unor exemplare de albine intr-un labirint in forma ''Y'' unde acestea intalneau intre una si cinci tipuri de forme, precum patrat, diamant, cerc sau triunghi, colorate fie in albastru, fie in galben.

 

Pentru a gasi solutia corecta si a ajunge la recompensa, albinele trebuiau sa adauge o cifra in cazul in care formele intalnite erau albastre, iar in cazul culorii galbene, insectele trebuiau sa extraga o cifra. Alegerea trebuia facuta prin patrunderea in tunelul corespunzator, iar la final albinele primeau fie o recompensa, sub forma unei bauturi indulcite, fie o ''pedeapsa'', respectiv o solutie amara, scrie Agerpres.

 

Albinele au facut initial aceste alegeri la intamplare, insa dupa circa o suta de incercari, care au durat in total pana la sapte ore, ele au ''spart'' codul si au aflat astfel ca nuanta albastra insemna ''plus unu'', iar cea galbena era echivalenta cu ''minus unu''. Rata de succes a celor paisprezece albine participante la studiu a fost de pana la 75%.''Descoperirea noastra sugereaza ca abilitatile cognitive numerice avansate ar putea fi mult mai raspandite in natura in randul vietuitoarelor non-umane decat s-a crezut anterior'', a declarat Adrian Dyer, profesor asociat la Universitatea RMIT.

Cercetatorii au identificat o posibila asociere intre talia generoasa si scaderea in volum a creierului. Descoperirea indica o posibila asociere intre greutatea corporala in exces si problemele de sanatate mintala. Oamenii de stiinta au analizat 9.652 de persoane cu varsta medie de 55 de ani. 19% dintre acestea erau obeze, conform indicelui de masa corporala (IMC). Potrivit evaluarii realizate cu ajutorul tehnicii de imagistica prin rezonanta magnetica (IRM), utilizata pentru determinarea volumului creierului, un procent dintre persoanele cu valori ridicate ale IMC, cele care aveau talia mai mare, prezentau un volum redus de substanta cenusie in creier in comparatie cu subiectii mai supli.

 

Cel mai mic volum de substanta cenusie in creier, observat la 1.291 de participanti, a fost de 786 centimetri cubi. Aproximativ 3.000 de persoane care aveau o greutate corporala sanatoasa prezentau un volum de substanta cenusie in creier de 798 de centimetri cubi. ''Cercetarile existente au asociat micsorarea creierului cu declinul memoriei si cu un risc mai mare de dementa, insa studiile pe tema influentei - protectoare sau, din contra, nocive - a grasimii corporale in exces asupra dimensiunii creierului au fost neconcludente'', a declarat unul dintre autorii lucrarii, dr. Mark Hamer de la Universitatea Loughborough.

Un nou studiu publicat in jurnalul stiintific Nature Microbiology a relevat faptul ca bacteriile intestinale ar putea influenta echilibrul mintal si ar avea un rol in aparitia depresiei. O echipa de cercetatori din Belgia a analizat esantioane de materii fecale prelevate de la peste 1.000 de voluntari si a observat ca doua familii de bacterii erau prezente in mod constant in numar mai mic la persoanele depresive, inclusiv la cele aflate sub tratament cu medicamente antidepresive. Despre familiile de bacterii in cauza - Coprococcus si Dialister - se stie ca au proprietati antiinflamatorii. De asemenea, ''se cunoaste faptul ca inflamatia tesuturilor nervoase joaca un rol important in depresie. Asadar, de aici ipoteza noastra conform careia cele doua au intr-un fel legatura una cu alta", a explicat pentru AFP profesorul de microbiologie de la Katholieke Universiteit Leuven. Citeste mai mult aici.