Ce a lasat SUA in urma in Irak?

Influenta iraniana

Iranul este suspectat ca exercita o mare influenta asupra Guvernului si ca intretine fortele siite responsabile de atentate antiamericane. Washingtonul a acuzat Iranul ca vrea sa formeze "un guvern in cadrul guvernului", precum miscarea libaneza Hezbollah.

Slabiciunea si coruptia institutiilor

Irakul nu are de doi ani un Minister de Interne din cauza unui compromis intre fortele politice. Institutiile irakiene sunt slabe iar unele sunt subminate de abuzuri. Tara este una dintre cele mai corupte din lume, conform Transparency International.

Anumite provincii reclama un statut autonom precum cel al Kurdistanului. Armata va fi incapabila sa apere frontierele si spatiul aerian pana in 2020, conform sefului Statului Major.

Petrol

In continuare nicio lege nu reglementeaza exploatarea resurselor de hidrocarburi, principala sursa de venit a tarii.

Probleme sociale

Un sfert din populatie traieste in saracie. Conditia femeilor s-a degradat puternic dupa 2003. Irakul are aproximativ 1,75 de milioane de refugiati.

Separatistii kurzi

Gruparea turca PKK si cea iraniana PJAK au baze de operatiuni in nordul Irakului. Armatele turca si iraniana conduc operatiuni militare in zona.

Conflictul cu Kuwait

Relatiile raman tensionate dupa invazia din 1990 cu dispute privind compensatiile si trasarea frontierei. De asemenea, Irakul acuza Kuwaitul ca ii blocheaza accesul maritim construind un port care ar putea impiedica exporturile irakiene de titei.

• Influenta Statelor Unite a transformat Irakul intr-o societate de consum

Invazia americana din 2003 a adus in Irak o varietate de influente culturale si produse ale societatii de consum care au avut un efect profund asupra culturii irakiene, relateaza AFP.

Intr-un videoclip foarte apreciat de tineri, un tanar rapper incarcerat de persoane inarmate se intreaba de ce "a acoperit sangele orasul sau" si cu ce motiv "lacrimeaza irakienii". "Doctor Conney" este unul dintre numerosii tineri care au adoptat acest stil muzical dupa invazia din 2003. Desi ocupa o pozitie marginala fata de sustinatorii muzicii pur irakiene, acestia ilustreaza schimbarea adusa de americani intr-o societate blocata de dictatura unui partid unic si sufocata de trei decenii de embargo.

• Obama promite Irakului un parteneriat solid in viitor

Sositi la bordul tancurilor, americanii au adus societatea de consum in aceasta tara austera.

Internetul este astazi disponibil oriunde, fiind foarte limitat si strict supravegheat de serviciile de securitate in timpul regimului Saddam Hussein, la fel ca si telefonul mobil si pachetele de canale de televiziune prin satelit care au inlocuit cele trei posturi insipide ale televiziunii publice irakiene, potrivit MEDIAFAX.

Profesoara de engleza la universitatea din Bagdad, Hanine Sabah, in varsta de 27 de ani, a folosit Internetul pentru prima data in 2002. "Era intr-un centru controlat. Toate site-urile erau blocate in afara de cele de muzica", spune aceasta. "Cand am obtinut prima conexiune la Internet, am devenit obsedata. Petreceam tot timpul in fata calculatorului", a adaugat aceasta.

Sosirea masiva a automobilelor fara taxe a creat primele ambuteiaje in Bagdad iar aparatele electrocasnice au invadat trotuarele si au umplut magazinele care pana atunci erau goale. "A cumpara o masina noua nu mai era doar un vis iar sa gasesti un televizor de ocazie in stare de functionare era o adevarata bucurie", afirma Salam, 48 de ani, un fost pilot de avion.

Akram Abu Ahmad, un comerciant in varsta de 45 de ani din Bagdad, isi aminteste mirarea pe care i-a cauzat-o primul sau televizor si antena satelit dupa inlaturarea lui Saddam Hussein. "Am avut impresia ca am descoperit o noua lume. Eram blocat cu orele in fata televizorului alaturi de copii mei, urmarind orice, indiferent ce", povesteste acesta.

Strada Mutanabi ramane punctul de intalnire al iubitorilor de lectura in fiecare vineri. Inainte de 2003, existau destule carti in araba care il glorificau pe Saddam Hussein, dar si romane vechi in engleza, franceza sau germana uneori in editii care nu se gaseau in Europa, precum si manualele scolare sau universitare fotocopiate.

• Obama retrage total trupele din Irak. S-a terminat razboiul?

Dupa inlaturarea regimului, colectiile religioase, in special siite, si-au facut aparitia. "Piata a inceput sa primeasca si opere recente in engleza, romane americane precum Harry Potter si Twilight, dar si multe carti superficiale despre horoscop si vrajitorie", spune Shaalane Zeidane, un librar in varsta de 50 de ani, care isi practica din nou meseria dupa 30 de ani.

La Jadriya, in fata Universitatii din Bagdad, tinerii organizeaza in fiecare vineri un concurs de masini. Tureaza motoarele si conduc bara la bara iar automobilele americane sunt cele care starnesc cea mai multa invidie, in special Ford Mustang si Dogde Charger.

Insa piata irakiana a rezistat altor produse americane. Desi mai multe restaurante si-au ales nume in consonanta cu cele americane, pentru moment nu se gaseste niciun McDonald, Pizza Hut, Starbucks sau oricare alt lant de magazine fast-food, in afara de imitatii "Happy McDonald" si "Pizza Hat".

• Daca influenta americana este vizibila in stilul vestimentar, aceasta nu a atins decat superficial referintele culturale.

Pentru Mohammad Hamid, student in varsta de 21 de ani, "americanii pot aduce schimbari in materie de stil si tehnologie, dar pretul este ridicat."

• "Anarhie creativa"

"Americanii nu ne-au lasat niciun monument, dar putem sa le fim recunoscatori ca au facut din aceasta tara o anarhie creativa", spune Hamid Fadel, profesor de stiinte politice la Universitatea din Bagdad.

Ultimii soldati americani vor parasi Irakul pana la sfarsitul lui 2011, dupa mai mult de opt ani de razboi.

Cele mai importante evenimente legate de prezenta militara americana in aceasta tara

• 2003

- 20 martie: Operatiunea "Iraqi Freedom", raiduri asupra Bagdadului si patrunderea fortelor americano-britanice pe teritoriul irakian, prin zona de sud.

- 9 aprilie: Americanii sunt la Bagdad. Indepartarea regimului lui Saddam Hussein.

- 1 mai: Presedintele american George W. Bush declara "incheierea confruntarilor", dar continua "razboiul impotriva terorismului".

- 2 octombrie: Se recunoaste ca nu a fost gasita nicio arma de distrugere in masa.

- 16 octombrie: Rezolutia 1.511 a ONU prevede crearea unei forte multinationale.

- 13 decembrie: Saddam Hussein este capturat in apropiere de Tikrit, la nord de Bagdad.

• 2004

- aprilie-august: Confruntari intre membri ai coalitiei occidentale si sustinatori ai liderului radical siit Moqtada Sadr.

- aprilie si noiembrie: Ofensive vaste impotriva Fallujah, unde sunt regrupati insurgenti sunniti si membri Al-Qaida.

- 28 aprilie: Difuzarea unor imagini cu detinuti irakieni umiliti de militari americani la Abu Ghraib.

- 28 iunie: Transferarea puterii catre Guvernul irakian.

• 2005

- 30 ianuarie: Primul tur de scrutin multipartid, boicotat de sunniti.

- 6-7 aprilie: Kurdul Jalal Talabani devine pesedinte, iar siitul Ibrahim al-Jaafari premier.

- 15 decembrie: Primele alegeri legislative, castigate de Alianta Irakiana Unificata (siita).

• 2006

- 22 februarie: Dinamitarea unui mausoleu siit la Samarra, la nord de Bagdad. Aproximativ 450 de morti in violente intercomunitare.

- 20 mai: Nuri al-Maliki devine premier.

- 7 iunie: Abu Musab al-Zarqawi, liderul Al-Qaida in Irak, este ucis intr-un raid american.

- 30 decembrie: Condamnat la moarte, Saddam Hussein este spanzurat.

• 2007

- 10 ianuarie: George W. Bush anunta suplimentarea trupelor cu 30.000 de militari.

• 2008

- 23 martie: Aproximativ 4.000 de militari ucisi din 2003.

- 27 noiembrie: Parlamentul ratifica acordul de securitate privind retragerea americana pana la sfarsitul lui 2011.


[INTERVIU] Amintirile unui soldat american despre Irak

• 2009
  

- 1 ianuarie: Irakul preia controlul asupra "zonei verzi" ultrasecurizate de la Bagdad, simbolul ocupatiei americane.

- 27 februarie: Presedintele american Barack Obama anunta retragerea majoritatii trupelor americane pana la sfarsitul lui august 2010 si retragerea totala pana la sfarsitul lui 2011.

- 30 iunie: Americanii se retrag din orase si zonele intens populate.

- 19 august, 25 octombrie si 8 decembrie: Atentate la Bagdad impotriva unor cladiri guvernamentale, soldate cu 386 de morti.

• 2010

- 7 martie: Alegeri legislative. Nu rezulta o majoritate intre formatiunea lui Iyad Allawi si cea a premierului Nuri al-Maliki.

- 31 august: Incheierea misiunii de lupta americane.

- 10 noiembrie: Acord asupra impartirii puterii intre toate miscarile politice.

- 21 decembrie: Guvern de uniune nationala, completat in februarie 2011.

• 2011

- 3 august: Unda verde din partea irakienilor pentru negocieri vizand mentinerea formatorilor militari americani dupa sfarsitul lui 2011. La 8 septembrie, Pentagonul se declara favorabil mentinerii a 3.000-4.000 de militari.

- 15 august: 74 de morti intr-o serie atentate, dintre care Al-Qaida in Irak revendica o mare parte. [RAZBUNARE: Al-Qaida anunta 100 de atentate in Irak]

- 21 octombrie: Barack Obama anunta plecarea, pana la sfarsitul anului, a 39.000 de militari americani, inca prezenti in Irak. Cele doua tari doresc mentinerea unui contingent pentru formarea armatei irakiene, dar Washingtonul solicita prelungirea imunitatii juridice pentru militarii sai, lucru pe care Bagdadul il refuza.

- 9 noiembrie-7 decembrie: Armata americana preda irakienilor bazele sale aeriene de la Balad (la nord de Bagdad) si al-Assad (vest), dar si Victory Base Complex, situat in apropiere de Bagdad. In Irak mai sunt mai putin de 7.000 de militari si angajati civili cu contract ai Departamentului Apararii, stationati in patru baze.

Dispute teritoriale

Kurzii, daca se vor acomoda cu statutul de autonomie si nu vor mai cere independenta, se vor opune puterii centrale de la Bagdad cu privire la suveranitatea unei zone lungi de 650 de km si bogata in hidrocarburi ce se intinde pe teritoriul a patru provincii, inclusiv orasul multietnic Kirkuk, relateaza MEDIAFAX.

Insurgentii, Al-Qaida

Insurectia sunnita a scazut dupa apogeul violentelor din 2006-2007, gratie aliantelor incheiate de triburi cu americanii insa atacurile, executiile si rapirile raman frecvente. "Statul islamic in Irak", grup afiliat Al-Qaida, a efectuat atacuri spectaculoase in special asupra fortelor de ordine, a pelerinilor siiti si a comunitatii crestine.

Tensiuni religioase

Multi irakieni le reproseaza americanilor ca au introdus in sistemul politic o dimensiune confesionala absenta in regimul lui Saddam Hussein. Guvernul dominat de siiti ii acuza pe fostii sustinatori sunniti ai lui Saddam Hussein de complot pentru revenirea la puterea iar represaliile impotriva acestora continua.

Criza siriana

Siria are 600 de kilometri de frontiera comuni cu Irakul. O inlaturare a regimului lui Bashar al-Assad si venirea la putere a sunnitilor la Damasc ar putea provoca refugierea a mii de persoane in Irak, repornind conflictul dintre siiti si sunniti. De asemenea, Bagdadul depinde in mare masura de Siria pentru alimentatie.