Ce au facut europarlamentarii "pentru noi" in plina criza?

"La inceputul mandatului, cei mai multi dintre europarlamentarii romani nu au facut mult mai mult decat doar sa vorbeasca in Parlamentul European, fara ca sa faca si lucruri concrete. Astfel ca am ajuns campioni la luat cuvantul, sau la dat cu parerea in PE," a declarat pentru 9AM directorul Institutului European pentru Democratie Participativa – Qvorum, Doru Frantescu.

• Cat de activa este delegatia Romaniei in Parlamentul European ?

Potrivit comunicatului Institutlui Qvorum, pe parcursul celor doi ani scursi din actuala legislatura, s-a constatat o tendinta crescatoare a prezentei eurodeputatilor romani. Daca in primele 6 luni ale mandatului (iulie – decembrie 2009), Romania s-a aflat pe ultima pozitie la acest capitol (locul 27 din 27 de state membre), in clasamentul intocmit doar pentru anul 2011 Romania a urcat pana pe pozitia a 16-a. Cu toate acestea, per ansamblul celor doi ani, delegatia tarii noastre se afla inca la coada clasamentului, ocupand locul 25.

Totusi, o imbunatatire exista, deoarece pana acum delegatia eurodeputatilor romani statea bine doar la activitati secundare, precum intrebarile parlamentare, semnarea motiunilor de rezolutie si discursurile in plen. In ultima vreme s-au inmultit si activitatile de substanta, prin intermediul carora se poate exercita o influenta efectiva asupra procesului legislativ european: redactarea de rapoarte (locul 11 din 27), de avize (locul 4), amendarea rapoartelor (locul 4).

• Pozitia 25 pentru Romania

Potrivit studiului "Europarlamentarii la raport", privind gradul de prezenta al Romaniei la sedintele plenare ale Parlamentului European, dupa 2 ani de mandat (2009-2011), tara noastra se claseaza pe pozitia 25 (din 27 de state membre) cu o prezenta de 86,93%.

Fruntase in acest domeniu sunt Austria (95,01%), Luxemburg (93,82%), Finlanda (93,36%), Portugalia (92,72%) si Malta (92,51%). Pe ultimele doua pozitii se situeaza Italia (86,47%) si Marea Britanie (86,03%).

• Imbunatatire

Daca, in schimb, ne raportam doar la ultimele 6 luni din mandatul actual, observam ca delegatia Romaniei se afla la mijlocul clasamentului in ceea ce priveste prezenta.

• Medie pe partide:

La inceputul mandatului delegatia PSD+PC a avut cea mai buna prezenta, dar in prima jumatate a anului 2011, europarlamentarii social-democrati nu s-au mai dus asa de des la sedinte. Delegatia PDL a avut o evolutie inversa, plecand de la un nivel redus de prezenta in primele 6 luni ale mandatului, dar avand cel mai bun scor la acest capitol pe celelalte trei semestre, depasind pragul de 95% in ultimul semestru. La PSD-PC, prezenta 100% a avut europarlamentarul Sabin Cutas, iar de la PDL, Cristian Preda.

Fiica cea mica a sefului statului, Elena Basescu, a inceput sa mearga mai des la Parlamentul European, prezenta ei crescand cu 6,62%.

Delegatia UDMR s-a mentinut constanta, pe tot parcursul mandatului, in jurul valorii de 90%, dintre membrii partidului Csaba Sogor a participat la toate sedintele plenare. Delegatia PNL a avut o prezenta foarte scazuta in primul semestru (doar 69%), dar si-a imbunatatit acest scor pe parcurs, reusind in ultimul semestru sa treaca pragul de 90%.

• Ce a ramas la fel?

Unele lucruri insa nu s-au schimbat. Delegatia PRM (Corneliu Vadim Tudor + George Becali), a avut o rata de prezenta extrem de redusa pe intreaga perioada (sub 45%).

"Cele mai multe dintre aceste decizii se iau la Bruxelles, si nu la Bucuresti. Eurodeputatii romani au sesizat acest lucru si de aceea pe agricultura si-au format incet-incet propriile opinii, usor distincte de cele ale colegilor lor europeni. Cu toate acestea, este nevoie de o implicare mult mai activa pentru ca interesele noastre sa fie aparate corespunzator, " a mai declarat Doru Frantescu.

• Cine face ceva si cine nu?

La nivel de influenta a deciziilor in Parlamentul European, raportat la functiile detinute, obtinerea de rapoarte, avize (si gradul de impact al acestora), precum si prezidarea, organizarea sau participarea la reuniuni internationale la nivel inalt, europarlamentarii care au un cuvant de spus sunt:

Marian Jean Marinescu (PDL/PPE),
Adina Valean (PNL/ALDE),
Renate Weber (PNL/ALDE),
Rovana Plumb (PSD/S&D),
Adriana Ticau (PSD/S&D),
Monica Macovei (PDL/PPE).

La polul opus, europarlamentari care practic nu exercita niciun fel de influenta sunt Corneliu Vadim Tudor si George Becali. Un grad de influenta redus poate fi sesizat la europarlamentari precum Claudiu Tanasescu, Traian Ungureanu sau Viorica Dancila.

• Multe vorbe
  

Delegatia noastra se afla pe locul 5 din 27 de state membre la luari de cuvant in Parlamentul European. Eurodeputatii PSD+PC si cei ai PDL sunt aproape la fel de vorbareti, si mult mai vorbareti decat cei ai PNL. Totodata, membrii PDL agreeaza mult mai mult decat colegii lor de la PSD+PC si PNL ideea semnarii motiunilor pentru rezolutii ale PE (initiate de alti deputati).

• Cum stam la alte activitati?

In ceea ce priveste activitatile de substanta, raportul arata ca europarlamentarii PSD+PC ocupa prima pozitie la capitolele rapoarte redactate si rapoarte amendate.

Liberalii sunt primii la redactarea avizelor, in timp eurodeputatii democrat-liberali au medii relativ mai scazute la acesti indicatori. Acest fapt poate fi explicat prin ponderea numarului de deputati romani in cadrul grupului PPE (care este de departe cel mai mare grup politic din PE) este mai scazuta decat ponderea romanilor in grupurile S&D si ALDE - alocarea rapoartelor si avizelor in interiorul grupurilor politice este influentata de marimea delegatiilor nationale.

• Becali si Vadim, "la coada clasamentului"

Europarlamentarii alesi pe listele PRM (Corneliu Vadim Tudor si George Becali) au o prezenta extrem de scazuta, situandu-se printre ultimii la acest capitol dintre toti parlamentarii europeni: ultimul loc, 736, pentru George Becali si locul 727 (din 736), pentru Corneliu Vadim Tudor.

"O alta activitate cu care se mai lauda eurodeputatii este organizarea de expozitii in PE, de tot felul, de la fotografii la mancaruri. Desigur, astfel de manifestari sunt in sine un lucru pozitiv, intrucat promoveaza Romania, dar esenta activitatii parlamentare este influentarea legilor in interesele cetatenilor tai, de aceea ne-am dori ca eurodeputatii nostri sa fie in masura sa se laude cu legile pe care le-au facut, si mai putin cu expozitiile",a afirmat pentru 9AM, Doru Frantescu.

Acesta totusi considera ca "in ultima vreme lucrurile au inceput sa se imbunatateasca, eurodeputatii au inceput sa inteleaga ca publicul din tara nu mai este chiar asa usor manipulabil, si au inceput sa se orienteze catre activitati de substanta, catre influentarea legilor".

Directorul Institutului Qvorum explica faptul ca este fundamental ca eurodeputatii romani sa se implice activ in conturarea legislatiei europene, pentru ca deciziile luate la Bruxelles ne afecteaza in mod direct.

• Bugetul si Reforma Politicii Agricole Comune

"De exemplu, in acest moment au inceput dezbaterile asupra bugetului pe termen lung al Uniunii Europene, iar anumite state membre (Marea Britanie, Olanda, Germania, Finlanda) si anumite familiii politice (euroscepticii, conservatorii) doresc inghetarea sau chiar micsorarea acestui buget. Acest fapt ar afecta direct Romania, deoarece foarte multe dintre proiectele noastre se fac cu bani europeni. De asemenea, se dezbate Reforma Politicii Agricole Comune, care poate conduce la reducerea fondurilor alocate agricultorilor romani. Nu in ultimul rand, se dezbate subiectul Guvernantei Economice Europene, care presupune ca Romania va putea fi amendata de Bruxelles daca nu se va incadra in anumite limite in ce priveste anumiti indicatori macroeconomici (deficit bugetar, datorie publica)", comenteaza acesta.

"Mai clar, eurodeputatii nostri trebuie sa se implice activ in aceste dezbateri, sa caute sa depuna amendamente favorabile cetatenilor romani, sa urmareasca sa formeze majoritati parlamentare favorabile intereselor noastre – sunt doar cateva din subiectele concrete unde avem nevoie sa ne reprezinte cu maxima responsabilitate, insa unde au fost destul de “timizi” pana acum", conchide Frantescu.

Potrivit comunicatului Institutului Qvorum, "un punct sensibil pentru eurodeputati romani in PE il reprezinta domeniul Agricultura si dezvoltare rurala. Acest fapt este evidentiat de distantarile deputatilor romani fata de colegii lor din alte delegatii nationale, situatie resimtita in toate cele 3 grupuri politice europene".

Pentru Romania acest domeniu este unul de interes major, iar dupa intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona Parlamentul European are puteri sporite in a decide legislatia aplicabila in acest secor.

Un al doilea domeniu care pare a suscita pozitii politice distincte ale eurodeputatilor romani este Industrie, cercetare si energie si in acest sector se inregistreaza un grad mai mare de individualizare a voturilor eurodeputatilor romani in raport cu deputatii din celelalte state membre ale UE, motivul putand fi constituit de specificitatile nationale.

Intrebat de jurnalistul 9AM despre importanta domeniului agriculturii pentru Romania si cum afecteaza deciziile din Parlamentul European cetateanul roman, Frantescu a declarat: "Agricultura este unul din domeniile de interes special pentru Romania. In actualul context in care este nevoie sa se produca mai multa hrana de calitate pentru cetatenii europeni, tara noastra are un potential urias intrucat are foarte multe suprafete agricole inca neexploatate. Din acest motiv, Romania si o alta tara mare din Est, Polonia, vor face obiectul unor lupte politice deosebite in perioada urmatoare: se vor decide atat marimea fondurile alocate agriculturii, cat si tipul de finantare (pe suprafata agricola, pe proiecte)".

El a mai spus ca in acesta directie "vor trebui luate decizii strategice cu privire la tipurile de culturi, va trebui sa decidem daca cultivam organisme modificate genetic sau produse bio".

• Problema agriculturii: Sector necompetitiv?

"Exista forte politice in Uniunea Europeana care considera ca agricultura este un sector necompetitiv, un fel de gaura neagra a bugetului UE, si de aceea ar trebui abandonate subventiile catre acest sector. De aceasta parere sunt unele guverne, precum Marea Britanie, Olanda si statele nordice, dar si acele famili politice din PE mai favorabile pietei libere, precum conservatorii si o parte dintre liberali si crestin-democrati. Trebuei sa avem in vedere ca interesele agriculturilor sunt afectate si de acordurile comerciale semnate de Bruxelles cu terti: spre exemplu UE negociaza in acest moment un acord de liber schimb cu Mercosur, unde dupa cum bine stim, costurile de productie ale produselor alimentare sunt semnificativ mai reduse. In functie de cum este negociat acest acord, este posibil ca piata europeana sa fie inundata de produse agricole cu preturi foarte mici provenite din Mercosur, fapt care ar conduce la falimentul multor fermieri europeni", explica Frantescu.

Un amanunt interesant pe care raportul Qvorul il releva este "gradul de compatibilitate" intre europarlamentari din acelasi grup politic sau intre ei.

• PDL cu ungurii, dar nu cu italienii

In grupul PPE, delegatia PDL poate conta cel mai mult pe sprijinul delegatiei ungare, intrucat pozitiile politice ale celor doua delegatii se apropie cel mai mult (cu anumite exceptii in ce priveste agricultura). Pozitiile cele mai indepartate de delegatia PDL le regasim la delegatia italiana din grupul crestin-democrat.

• PSD+PC si PNL, cu germanii

In grupul S&D (social-democratilor), partenerii cei mai viabili pentru delegatia PSD+PC par a fi germanii, in timp ce delegatia britanica se situeaza cel mai departe de pozitiile socialistilor romani.

Si in interiorul grupului ALDE (Alianta Liberat-Democratiilor din Europa) partenerii cu cares e inteleg cel mai bine sunt germanii. In schimb, la polul opus liberalilor romani se situeaza delegatia franceza din grupul ALDE.

Pozitionarea politica a PNL in Parlamentul European este la mijloc, intre PSD, aflat la stanga pe esicherul politic, si PDL, aflat la dreapta sa, se explica in sursa citata.

• Din culise

Constatarea se bazeaza pe analiza comportamentului la vot a vicepresedintilor grupurilor politice europene din partea celor trei partide romanesti. Astfel, Adina Valean (PNL) a votat aproape in aceeasi masura alaturi de Rovana Plumb (PSD) – 76,19% - si de Marian Jean Marinescu (PDL) – 78,74%. In contrast, intre Rovana Plumb si Marian Jean Marinescu gradul de acord la vot este semnificativ mai scazut – doar 69,02%.

In interiorul delegatiei PDL, gradul cel mai mare de dezacord raportat la pozitiile politice ale sefului delegatiei, Theodor Stolojan, il inregistreaza Monica Macovei (5,75%), in timp ce Iosif Matula deviaza cel mai putin de la linia domnului Stolojan (2,28% din voturi).

Claudiu Tanasescu, migrat de la la PRM la PSD la inceputul acestui an, are cel mai mare grad de dezacord fata de liderul delegatiei PSD, Catalin Ivan, votand altfel decat acesta la 12,52% din voturi. Un grad relativ ridicat de dezacord fata de pozitiile lui Catalin Ivan il regasim si la Ioan Mircea Pascu (4,24%). Pe de alta parte, intre Catalin Ivan si Rovana Plumb exista cea mai mica diferenta de opinii politice, doar 2,65%.

In interiorul delegatiei liberale se inregistreaza un grad mai ridicat de individualism. Astfel, Cristian Busoi s-a indepartat cel mai mult de la linia sefei delegatiei, Norica Nicolai, votand diferit decat aceasta la 8,10% din voturi. Pozitia cea mai apropiata de doamna Nicolai este a Adinei Valean, dar chiar si aici se inregistreaza un grad de dezacord relativ mare (comparat cu situatiile din PSD si PDL), in valoare de 5,31%.

O alta problema pe care o pune raportul este cea a transparentei. Desi exista imbunatatiri la acest nivel, europarlamentarii mai au mult de lucrat in transmiterea mesajelor catre cetatenii romani.

• Cine da exemple de urmat si cine nu?

Dintre eurodeputati cei mai transparenti sunt Monica Macovei, Ioan Enciu, Cristian Busoi, Adina Valean, Iosif Matula, Marian Jean Marinescu, Iuliu Winkler.

Totusi, potrivit Qvorum exista o serie de europarlamentari care, desi si-au creat website, nu il folosesc efectiv pentru a-si comunica activitatea parlamentara, precum Sebastian Bodu (PDL/PPE), Traian Ungureanu (PDL/PPE), Ioan Mircea Pascu (PSD/S&D), Rovana Plumb (PSD/S&D), cat si europarlamentari care nu au efectiv un website de europarlamentar: Viorica Dancila (PSD/S&D), Claudiu Tanasescu (PSD/S&D), George Becali (non-afiliat), Corneliu Vadim Tudor (PRM, non-afiliat).