20 de ani de libertate: Revolutia 1989, sub lupa prezentului

Polonia este primul stat care a iesit de sub imperiul comunismului. Acesta tara s-a distins printr-o societate civila puternica inca din anii '80, cand s-a format sindicatul independent Solidaritatea, ca urmare a unor tulburari de pe piata muncii. Polonia functiona atunci dupa "doctrina Brejnev" care a nemultumit foarte multi muncitori si a dus la o serie de greve.

Sindicatul "Solidaritatea", condus de electricianul Lech Wałesa a devenit in timp o forta politica. Chiar daca membrii ei au fost vanati de autoritati, organizatia a rezistat cu sprijinul Bisericii Catolice.

La sfarsitul anilor '80, tensiunile intre clasa muncitoare si autoritati, conduse de presedintele comunist Wojciech Jaruzelski, a obligat puterea sa negocieze cu Solidaritatea si sa organizeze alegeri. Pe 9 martie 1989, ambele parti au convenit ca legislativul sa devina bicameral. Din aprilie sindicatul a intrat in legalitate.

Cert este ca la alegerile parlamentare din 4 iunie 1989, Solidaritatea a castigat 99% din locurile din legislative, fapt care a dus la constituirea primului guvern democratic din cadrul blocului tarilor comuniste in septembrie 1989. Walesa a devenit presedintele Poloniei, fiind unul dintre simbolurile actuale ale luptei anticomuniste, el fiind de altfel laureat al Premiului Nobel pentru Pace in 1983.

Polonia a dat startul revolutiei anticomuniste, fiind un model de lupta pasnica impotriva sistemului.

Ungaria s-a dovedit o tara cu un puternic spirit anticomunist. Ea a sfidat intregul sistem totalitar din 1956 cand a izbucnit Revolutia Ungara, numita de comunisti "contrarevolutie" si condusa de Imre Nagy. In acel an, Ungaria a anuntat iesirea din Pactul de la Varsovia si a proclamat un regim democratic pentru cateva zile (23 octombrie-10 noiembrie). Trupele rusesti au inabusit revolta in noiembrie, provocand un adevarat masacru si impunandu-l la conducerea tarii pe János Kádár, un om de incredere, considerat "papusa" sovieticilor. Totusi, acesta a impus si o serie de reforme durabile care au liberalizat piata.

Cu siguranta, momentul 1956 l-a facilitat pe cel de la 1989, deoarece Ungaria este statul care a avut cea mai pasnica trecere de la sistemul comunist la cel democratic. In 1988, Janos Kadar s-a pensionat fortat si a fost inlocuit in functia de Secretar General al Partidului Comunist de catre Karoly Grosz. Inainte, Kadar a acceptat ridicarea restrictiilor pentru calatoriile in strainatate. Cu toate acestea, au avut loc o serie de manifestatii anticomuniste.

Astfel, in februarie 1989, Comitetul Central al Partidului Comunist din Ungaria a decis sa se organizeze alegeri libere si sa permita multipartidismul in viata politica ca sa calmeze opinia publica. Oricum in octombrie, comunistii au decis in cadrul Congresului sa renunte la monopol. Pe 23 octombrie, data oficiala pentru maghiari care semnaleaza caderea comunismului, presedintele provizoriu Mátyás Szűrös a declarat Ungaria republica.

Acesta tara este o dovada de evolutie pasnica a unui stat de la un sistem de origine totalitara la unul democratic.

Germania este statul care a trecut in secolul XX prin cele mai multe transformari. Acesta tara a cunoscut 2 sisteme totalitare in decursul a 6 decenii: cel nazist si cel comunist. Germania, condusa de Hitler este cea care a provocat Cel De-al Doilea Razboi Mondial. Pierderea razboiului a dus la sciziunea ei intre Vest si Est. Astfel, britanicii, americanii si francezii au ocupat partea de vest a Germaniei, numita si Republica Federala Germana (RFG), iar sovieticii partea de est, care a luat denumirea de Republica Democrata Germana (RDG).

Sigur ca cele doua state s-au dezvoltat diferit. In timp ce RFG se bucura de "o economie sociala de piata", de aderarea in 1955 la NATO si de statutul de membru fondator al Comunitatii Europene, RDG suferea din cauza unei economii inchise, a lipsei contactului cu exteriorul, a nationalizarii si colectivizarii.

Cum s-au demarcat cele doua state? In august 1961 s-a incheiat constructia Zidului Berlinului, simbol al Razboiului Rece, care despartea Vestul de Est, capitalismul de comunism, sfera de influenta a SUA de cea a URSS. Aceasta parte a Cortinei de Fier a fost "cucerita" de multi germani, care au evadat in timpul Razboiului Rece din RDG.

Pe 9 noiembrie, lumea intreaga, dar mai ales Germania, sarbatoreste daramarea Zidului Berlinului, un semn al terorii comuniste. Acum, berlinezii abia mai disting urmele Zidului. [Dupa 20 de ani, Berlinul a sters urmele Zidului si a redat infatisarea capitalei]

In Germania, sistemul comunist a cazut de la sine. Ungurii au dat drumul la granite in august 1989, ceea ce a provocat un exod de populatie care fugea din RDG in RFG prin Ungaria si la o serie de demonstratii in masa prin care se cerea unificarea statelor germane. In noiembrie, pe neasteptate, autoritatile comuniste din RDG au deschis frontierele. Apoi, in septembrie 1990, cei patru "ocupanti" (URSS, Marea Britanie, SUA si Franta) au dat inapoi Germaniei suveranitatea, pentru ca o luna mai tarziu RFG si RDG sa se uneasca.

Caderea Zidului Berlinului este sarbatorita in Europa, fiind considerata, de fapt, prabusirea Cortinei de fier si, implicit, a comunismului.

Cehoslovacia a fost statul cu cel mai puternic spirit anticomunist. Revolutia lor a inceput simbolic in 1977, o data cu Primavara de la Praga, cand a fost publicat manifestul "Scrisoarea 77", in care intectualii isi exprimau nemultumirea fata de regimul comunist.

Cehoslovacia este tara care si acum are o societate civila cu un cuvant greu de spus, care a supravietuit represiunii comunistilor. Revolutia de Catifea a fost o miscare pacifista prin care statul a revenit la democratie, prin acordul comunistilor, care au renuntat de bunavoie la putere.

Partidul comunist cehoslovac a cazut din interior, unde se dadeau lupte intre conservatorii lui Gustav Husak si reformistii lui Ladislav Adamec, dar si la presiunea exteriorului, a populatiei si a Forumului Civic, organizatie condusa de cunoscutul dramaturg si promotor al democratiei, Vaclav Havel.

Acesta a ajuns la sfarsitul anului 1989 in functia de presedinte al tarii. In 1993, Cehoslovacia disparea de pe harta Europei, facand loc Cehiei si Slovaciei, astazi membre UE.

Cehoslovacia a aratat lumii intregi ca regimul comunist poate sa se prabuseasca si din interior si ca societatea civila este cea mai buna modalitate prin care se poate instaura si monitoriza democratia.

In Bulgaria, presedintele Todor Jivkov, un apropiat al Moscovei, a fost inlaturat de la putere fara violenta. Toata Europa era in focuri din cauza revolutiilor anticomuniste, iar o mare parte din minoritatea turca din Bulgaria a fugit in Turcia.

Astfel, bulgarii au simtit o parte din reformele de la sfarsitul anilor '80 ale lui Gorbachiov, insa nu li s-au parut suficiente pentru evolutia spre democratie. Inlaturarea lui Jivkov in noiembrie 1989 nu a multumit populatia si pana la urma comunistii au renuntat la putere, in Bulgaria organizandu-se alegeri libere in iunie 1990. Totusi, castigatorii acestora au fost membrii Partidului Socialist Bulgar, care facusera parte din vechiul partid comunist.

In Bulgaria, comunismul a fost inlaturat pasnic, insa a ramas intr-o forma restructurata in viata politica prin Partidul Socialist Bulgar.

Romania a fost un caz atipic in cadrul valului revolutionar, in special din trei perspective.

In primul rand, Revolutia din decembrie '89 din Romania a avut victime, fiind singura tara din Europa Centrala si de Est care a avut parte de varsare de sange.

In al doilea rand, conducatorii, mai precis presedintele comunist Nicolae Ceausescu si sotia sa, Elena au fost executati, lucru nemaintalnit in niciun alt stat comunist.

In al treilea rand, armata a jucat un rol foarte important in evolutia evenimentelor, ea fiind intai forta care a incercat sa apere regimul, pentru ca apoi sa devina un aliat al revolutionarilor.

Si la ora actuala Revolutia Romana reprezinta un moment istoric ambiguu, in care nu se stie cine a luptat pentru libertate si cine a fost indeajuns de abil sa se proclame adeptul noului regim, desi slujise comunismul inainte.

Cert este ca la la 16 decembrie a izbucnit un protest in Timisoara, prin care se incerca apararea pastorului reformat László Tőkés, care facuse declaratii anticomuniste in presa internationala si era vanat de autoritati. Acest protest timid a ajuns se se transforme intr-o adevarata demonstratie anticomunista de masa, la care au luat parte studenti si muncitori. Autoritatile din Timisoara au raportat aceste comportamente ca fiind "huliganice" la Bucuresti. La 20 decembrie, revolutionarii declara Timisoara oras liber. Toate incercarile capitalei de a trimite muncitori si militari pentru a innabusi revolta a ajutat mai mult, deoarece o parte din armata a trecut de partea demonstrantilor.

Valul protestelor s-a extins in mai multe orase din tara, printre care Sibiu, Brasov si Cluj-Napoca. La Bucuresti, revolutia a inceput pe 22 decembrie si i-a speriat atat de mult pe sotii Ceausescu, incat acestia au incercat sa fuga cu un elicopter. Militia (actuala politie) i-a prins ina, cei doi fiind condamnati la moarte de Tribunalul Militar Exceptional si impuscati in prima zi de Craciun.

Revolutia de la Bucuresti a fost salutata si sustinuta de statele occidentale, inclusiv de URSS, care au trimis o serie de ajutoare, constand in medicamente, alimente, articole de incaltaminte si imbracaminte. Luna decembrie a fost o luna de haos in Romania, dar si de puternica euforie. Dictatura lui Ceausescu este considerata si acum una dintre cele mai dure si terifiante din istorie. Revolutia a ucis si ranit o multime de romani care au avut curajul sa iasa in strada si sa protesteze impotriva sistemului. Totusi, pe scena politica actuala regasim multe figuri controversate, despre care s-a spus ca au fost prieteni buni cu Securitatea si care au preluat puterea, precum fostul presedinte, Ion Iliescu si parlamentarul Dan Voiculescu.

Revolutia romana din decembrie 1989 inca naste intrebari fara raspunsuri, carora istoria si expertii incearca sa le raspunda si in ziua de azi. Cu toate acestea, este un foarte bun exemplu al crizei morale si psihologice pe care comunismul a putut sa o provoace populatiei si al dorintei fara limite de libertate.

Dupa valul de revolutii din 1989, au urmat alte state care si-au declarat independenta printre care Letonia, Lituania, Estonia si Armenia. URSS-ul era foarte slabit, iar intentia lui Mihail Gorbaciov de a-l reforma prin glasnost (transparenta) si perestroika (restructurare economica) a fost primita pozitiv, insa nu a fost indeajuns de pozitiva pentru a mai tine Uniunea in picioare. Aceasta s-a desfiintat pasnic in decembrie 1991, sub un nou presedinte: Boris Eltin.

In Europa, atat Iugoslavia, cat si Albania au trecut la democratie, iar fostele state din URSS au creat Comunitatea Statelor Independente (CSI), adica Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Estonia, Georgia, Kazahstan, Kirgazstan, Letonia, Lituania, Republica Moldova, Tadjikistan, Turkmenistan, Ucraina si Uzbekistan.

Comunismul a fost una dintre cele mai zguduitoare experiente traite de umanitate. El se regaseste in diferite forme si acum in anumite parti ale lumii, ca de exemplu in China, Coreea de Nord, Cuba si Venezuela. Revolutiile de la 1989 au demostrat faptul ca un astfel de sistem este incapabil sa se adapteze la cerintele societatii actuale si ca lupta pentru libertate isi gaseste intotdeauna mai devreme sau mai tarziu adepti.