Criminalii, genetic diferiti! Teorii despre cum biologia creeaza un infractor

Expunerea la plumb in timpul sarcinii poate avea efecte negative asupra bebelusilor, cum ar fi dimensiuni reduse ale capului, coeficient de inteligenta scazut, dureri de cap, comportament agresiv sau disfunctional, reducand totodata materia cenusie din creier responsabila pentru gansire si controlul impulsurilor. Astfel, oamenii de stiinta au calculat cantitatea de plumb in mediu in diferiti ani, comparand cu ratele de violenta din acel an. S-a ajuns la concluzia ca o cantitate mare de plumb a corespuns cu o crestere a criminalitatii doua decenii mai tarziu.

Numarul criminalilor care isi scaneaza creierul pentru a li se reduce pedeapsa a crescut foarte mult in ultimii ani. Doar intre 2007 si 2011, numarul cazurilor in care judecatorii au mentionat dovezi neurostiintifice a crescut de la 112 la 1500. Intr-un caz, de exemplu, o femeie care si-a ucis sora, i-a dat foc si apoi a incercat sa-si ucida si parintii, pedeapsa a fost redusa cu 20 de ani, deoarece, s-a constatat o anomalie in zona creierului care reglementeaza impulsivitatea si agresivitatea

Casa Alba a finantat deja o initiativa cu 3 miliarde de dolari pentru cercetarea implanturilor craniene. Astfel, un criminal ar putea renunta la pedeapsa pe viata prin a se oferi voluntar pentru a avea un implant care sa-l ajute sa-si controleze temperamentul sau actiunile violente. S-a sustinut ca exista criminali care iau medicamente prin care isi trateaza impulsurile criminale ca pe o boala psihica. Daca medicina foloseste implanturi cerebrale pentru a trata boli precum Alzheimer, de ce nu ar putea fi crima tratata ca pe o boala care poate fi vindecata?

La sfarsitul anilor 1960, Organizatia Mondiala a Sanatatii a demarat un proiect: au urmarit indeaproape 1800 de copii din Mauritius pentru a prezice daca un copil va fi criminal atunci cand va creste. Cercetarea a relevat ca participantii care au avut un ritm cardiac lent si raspunsuri reduse la nivelul pielii, atunci cand erau supusi la zgomote puternice, au avut tendinta de a avea antecedente penale atunci cand au crescut. Conform teoriei, infractorii sunt insensibili la teama. Astfel, s-a putut decide usor cine va avea tendinte criminale si cine nu, intrucat un zgomot puternic creste ritmul cardiac, alertand corpul, iar acesti copii nu s-au alarmat.

O mama care bea sau fumeaza in timpul sarcinii, dubleaza sau tripleaza sansele copilului de a deveni un infractor atunci cand va creste. Oamenii de stiinta studiaza efectele de "interventie biologica" pentru a combate criminalitatea mai tarziu. Studiile au aratat ca o nutritie adecvata, precum si mai multe exercitii fizice, stimuleaza activitatea cognitiva de la varsta de 3 pana la 5 ani, reducand criminalitatea la varsta de 23 de ani cu pana la 35%. Cand asistentele viziteaza mame sarace si ofera consiliere pentru a reduce alcoolul si fumatul, delincventa juvenila este redusa la jumatate 15 ani mai tarziu.

Cercetatorii au studiat cortexul cingular anterior in creierul detinutilor pentru a prezice daca si cat timp va trece pana cand acestia vor comite o noua infractiune. Astfel, inainte de a fi eliberati conditionat, in urma scanarilor RMN, pentru a se testa impulsivitate lor, a rezultat ca, in comparatie cu o persoana medie, acestia au un comportament mai impulsiv. Partea creierului lor responsabila pentru controlul comportamentului impulsiv ar fi fost deficitara, existand sanse mari ca acestia sa recidiveze, scrie abcnewsinsider.com.

Psihopatii au o biologie diferita de cea a oamenilor normali, cercetatorii argumentand ca psihopatia este mai degraba evolutiva decat o tulburare mintala. In cadrul testelor, s-a constatat ca tendintele psihopatice au fost mai putin susceptibile de a dauna propriilor familii, intr-un sens evolutiv, acest lucru insemnand ca psihopatii au actionat pentru a-si proteja gena in detrimentul altora, scrie listverse.com.

Studiile au aratat ca exista riscul ca adolescentii cu un ritm cardiac redus sa devina infractori violenti atunci cand vor deveni adulti. In urma studiilor, oamenii de stiinta au constat ca barbatii care aveau ritmuri cardiace mai mici de 60 de batai pe minut erau cu 39% mai predispusi de a fi condamnati pentru o crima violenta in urmatoarele decenii decat barbatii cu un ritm cardiac mai alert de 83 de batai pe minut.