Sportul, ca valoare. Cati bani vor fi pusi in joc in urmatorii patru ani?

Companiile de televiziune, cluburile sportive, federatiile internationale, precum si vedetele sportive, incep sa utilizeze din ce in ce mai mult social media pentru a comunica cu fanii si a oferi o experienta participativa mai buna spectatorilor in timpul competitiilor. Sponsorii raman doritori sa finanteze evenimentele sportive si cluburile ca parte a mixului lor de marketing, iar acum utilizeaza instrumente din ce in ce mai sofisticate de analiza a datelor pentru a intelege mai bine pietele lor tinta si a masura randamentul investitiilor in publicitatea din domeniul sportului.

Cel de-al doilea raport PwC privind piata sportiva globala "Changing the game: The Outlook for the Global Sports Market to 2015” ofera o prognoza a evolutiei veniturilor din sport la nivel global si regional pana in 2015. Raportul prezinta de asemenea informatii defalcate cu privire la: veniturile provenind de la spectatori, veniturile din sponsorizari, drepturile de difuzare media si merchandising.

• America de Nord va ramane cea mai mare piata sportiva din lume in urmatorii 4 ani, urmata de regiunea EMEA (Europa, Orientul Mijlociu si Africa), apoi de piata asiatica. In schimb, America Latina va ramane cea mai mica piata sportiva.

Ceea ce devine din ce in mai clar pe parcursul actualei crize economice este ca balanta puterii economice se schimba, facandu-se din ce in ce mai tare simtita ascensiunea Asiei, iar acest lucru va duce la o sporire a globalizarii si in domeniul sportului, pe masura ce cluburile si federatiile vor cauta sa-si sporeasca veniturile provenite de la clasa de mijloc aflata in crestere in toate statele emergente.

In urmatorii patru ani, veniturile din sport la nivel global vor creste la 145,3 miliarde de dolari americani, de la 118 miliarde estimate in 2011, ceea ce va insemna o rata medie de crestere agregata de 3,7%, ca urmare a redresarii economice, a revenirii publicitatii televizate, migrarea continua a sporturilor catre sistemul payTV, precum si a reluarii de catre companiile auto si a celor din sectorul financiar a sponsorizarilor sportive.

• Cresterea pietelor sportive din tarile BRIC (Brazilia, Rusia, India si China) a depasit cu mult ritmul global de crestere in perioada 2006-2010, dar in urmatorii 5 ani acest ritm de crestere se va tempera.

"America de Nord este in continuare cea mai mare piata sportiva din lume, iar ritmul sau de crestere il va depasi atat pe cel al pietei asiatice, cat si al regiunii EMEA. Desi balanta de putere economica se schimba in favoarea unor piete emergente care vor organiza evenimente majore in urmatorii ani, exista inca multiple oportunitati de crestere chiar si pe pietele mature”, a declarat Ionut Simion, Partener, Consultanta Fiscala si Juridica, PwC Romania.

America Latina va avea cea mai rapida rata medie anuala de crestere cu 4,9%, in principal ca urmare a organizarii Cupei Mondiale de Fotbal in Brazilia in 2014, urmata de piata nord-americana care va inregistra un ritm mediu de crestere de 4% pana in 2015. Regiunea Europei, Orientului Mijlociu si Africii se estimeaza ca va avea cel mai scazut nivel de crestere a veniturilor sportive, de doar 2,9% anual, ca urmare a contextului economic dificil al regiunii. Cu toate acestea, in 2012 si 2014 vor exista cresteri conjuncturale peste medie ca urmare a organizarii Olimpiadei de vara la Londra, precum si a Campionatului European de Fotbal in Polonia si Ucraina anul viitor, in vreme ce in 2014 este anuntata Olimpiada de iarna de la Sochi si Jocurile Commonwealthului la Glasgow.

• Veniturile provenind la spectatori:

Acestea reprezinta in prezent cea mai mare sursa de venituri pentru piata globala a sportului, generand 32,6% din veniturile totale (44,7 miliarde de dolari la orizontul anului 2015) si sunt sursa cheie de incasari in regiunile in care urmarirea evenimentelor sportive pe viu este o componenta importanta a culturii populare. Cu toate acestea, veniturile provenind din tichete de acces vor inregistra cea mai inceata crestere medie anuala de doar 2,5% intre 2011 si 2015. In ciuda faptului ca apetitul fanilor pentru competitii urmarite live va continua sa creasca si multe competitii majore de desfasoara „cu casa inchisa”, exista preocupari cu privire la echilibrul intre competitia sportiva si divertismentul de masa, ceea ce a dus la cresterea pretului biletelor, transformand unele competitii sportive in evenimente dedicate exclusiv paturilor sociale cu venituri ridicate.

In mod paradoxal, anumite reglementari in domeniu s-ar putea sa duca la cresterea veniturilor din acest segment de piata. In Europa, regulile UEFA in ceea ce priveste fairplay-ul financiar, forteaza cluburile sa-si maximizeze veniturile din bilete ceea ce va duce la constructia unor stadioane mai mari. Schimbarea formatului competitiilor sportive este de asemenea o reteta care a fost incercata pentru a le face atractive pentru noi categorii de public.

Acest lucru este reliefat de ascensiunea rugby-ului in sapte in tarile africane si a cricket-ului in formula T20. Statele, constiente de atractivitatea marilor competitii sportive, concureaza pentru organizarea de astfel de evenimente care pot genera castiguri de imagine si pot duce la cresterea numarului turistilor straini.

• Acestea reprezinta a treia categorie de venituri pentru industria sportului si genereaza 24,1% din incasarile globale, fiind totodata al doilea cel mai rapid segment de piata cu o rata medie anuala de crestere de 3,8%.

Veniturile din drepturile de difuzare vor inregistra o crestere sanatoasa de la 29,2 miliarde de dolari in 2010 la 35,2 miliarde in 2015. Cu toate acestea, aceste cresteri mascheaza fluctuatiile semnificative inregistrate in anii in care se desfasoara competitiile sportive majore asa cum sunt Olimpiadele si Cupa Mondiala de Fotbal.

Drepturile de televizare asigura in continuare cea mai mare parte a veniturilor din drepturile de difuzare, insa utilizarea altor medii precum Internetul si terminalele mobile pot completa experienta de participare a fanilor la competitiile sportive. Utilizarea inteligenta a retelelor de socializare poate adauga valoare relatiei dintre televiziuni si fani, iar multe companii de televiziune au investit in portaluri interactive.

Folosirea si impactul tehnologiei reprezinta una dintre provocarile majore pentru industria media, aceea ca telespectatorii se asteapta sa acceseze programele, inclusiv cele sportive, in mod gratuit atat in mediul digital, cat si analog, desi sunt pregatiti sa plateasca pentru acces la continut in exclusivitate. Acest lucru pune detinatorii de drepturi de difuzare intr-o postura avantajoasa in acest moment. Insa intr-o lume din ce in ce mai digitalizata, detinatorii de drepturi de difuzare se straduiesc sa pastreze controlul asupra accesului la continutul sportiv.

• Veniturile din merchandising raman cea mai mica sursa de venituri pentru industria sporturilor, generand 14,5% din incasarile globale. Cu toate acestea, in anumite regiuni, asa cum este America de Nord, merchandisingul insumeaza peste un sfert din incasari. Cresterea veniturilor din merchandising este strans legata de evolutia consumului la nivel general, iar per ansamblu cresterea medie anuala va fi de 2,6%, ajungand la o suma totala de 20,1 miliarde de dolari in 2015, fata de 17,6 miliarde in 2010.

Recesiunea globala a avut un efect dramatic asupra veniturilor din merchandising ale industriei sportului pe masura ce consumatorii au devenit mai prudenti cu cheltuielile discretionare. Cluburile sportive se confrunta de asemenea cu fenomenul migrarii veniturilor lor din merchandising in mediul online, ceea ce le permite sa-si extinda baza de fani chiar si in afara granitelor nationale. Acest lucru duce atat la monetizarea brandurilor sportive in regiuni mai indepartate de tarile de origine, dar si la cresterea cererii pentru difuzare media pe acele piete pentru cluburile implicate. Se cunoaste din practica faptul ca un nivel mai inalt de implicare al consumatorilor duce la venituri mai mari din merchandising si, din nou, social media sunt cele care hranesc interactiunea cu fanii.

Intr-o lume din ce in ce mai instabila atat din punct de vedere politic, cat si economic, industria sportului va fi marcata de urmatoarele evolutii:

• Cresterea va proveni in principal din pietele emergente, tarile BRIC si cele din Orientul Mijlociu care vor continua sa ofere posibilitati de dezvoltare comerciala atat pentru evenimentele sportive locale, cat si pentru cele internationale.

• Sponsorii vor solicita instrumente de masurare a eficientei investitiei in publicitate din ce in ce mai sofisticate.

• Asociatiile sportive vor introduce noi reglementari pentru a controla costurile si nivelul de indatorare al cluburilor pentru a crea un model de afaceri sustenabil pentru generatiile viitoare.

• Asociatiile sportive trebuie sa gaseasca echilibrul dintre necesitatile comerciale din ce in ce mai mari cu care se vor confrunta cluburile sportive si mentinerea integritatii si imprevizibilului competitiilor sportive, elementele care fac aceste evenimente atat de interesante pentru suporteri.

"In intreaga lume observam o convergenta din ce in ce mai mare dintre sport si industria divertismentului, avand in vedere ca ambele sectoare sunt afectate de ascensiunea noilor tehnologii digitale, care modifica felul in care ne petrecem timpul liber. Iar acest nou mediu digital contribuie semnificativ la globalizarea industriei sportului in ansamblu si a diferitelor discipline sportive in parte”, a concluzionat Ionut Simion.