De ce vreau sa fac Alzheimer mai incolo

Eram in orasu-mi de bastina si, la un moment dat in dreapta mea stateau mandre cele mai noi blocuri iar in stanga drumul catre casa parinteasca, una veche si plina de amintiri. M-am intors cu o pseudogluma in gand, spunandu-i mamei ca sigur am Alzheimer: nu mai stiam care e drumul spre casa si am luat-o pas-pas spre cladirile cele noi. Cinism ieftin, ca sa subliniez ca n-avem asa ceva.

Mi-am adus aminte de faza asta cand ascultam la radio ca unu' Nicu are prietena de 13 ani (varsta ei, nu relatia lor). Saracul a sunat chipurile pentru consiliere live si dupa cateva minute a fost facut: criminal, nemernic, viitor prieten cu puscaria, distrugator de destine, pedofil, violator in serie si in paralel. Va spun eu dom'le ce era acolo: fetei ii placea toata nebunia si cu asta basta. Nicu e meserias, stie el prea bine ce face. Bun. S-a terminat emisiunea de senzatie si m-am culcat iar jumatate pe canapea si jumatate pe jos. Nu mai stiu exact cum erau dispuse jumatatile. Mea culpa. Cert e ca m-am trezit in jur de trei si habar nu aveam unde ma aflu. Aoleu, fac Alzheimer asa de tanar, e pe plan psihologic, ma curat. Asa e cand glumesti cu chestiile astea, tind sa ti se intample. Episoadele s-au mai repetat printre alte episoade de Lost; parca si serialul tinea sa-mi transmita franc ca sunt pierdut nenica. Am inaintat in varsta copacel si cine m-a mai controlat mi-a zis ca n-am nici pe dracu.

Dar nu renunt. Fac glume proaste (toate sunt asa), citesc articole despre boala asta degenerativa, ba chiar as vrea sa se ia daca s-ar putea. Vreau sa fac Alzheimer mai incolo. Sa va explic de ce...

Omul poate avea o viata de rahat. Deschide ochii si de atunci toate ii merg prost. Pierde bani, servicii, femei, oportunitati. Lumea e dura cu el si abia se poate adapta vremurilor. Iubirea e numai un concept, echilibrul nu exista. Semenii se tradeaza unii pe altii, isi scot ochii, vorbesc pe la spate si rasucesc cutite in rani mai vechi. Pentru genul asta de om, boala asta e perfecta: nu-si va mai aminti mare lucru...

Omul poate avea o viata de vis. E nascut invingator, se descurca oriunde si face bani si cand bea apa. Stie sa vorbeasca, sa-si tina aproape echipa, sa calce drept si echilibrat. Are o familie fericita. Munceste mult dar aloca timp si pentru cei dragi. Vede lumea. E puternic numai el si datorita banilor. Nu i-a lipsit nimic niciodata. Pentru genul asta de om, boala asta e iarasi perfecta: ai trait impecabil pana acum si ai ajuns o leguma, cu gandul mereu la amintiri, la vremuri apuse, la cat de bun ai fost si la cum ai ramas cand te privesti in oglinda de afara sau in cea din interior...

Citeste si:

Patru valori care pot defini companiile viitorului

Iata de ce vreau eu sa fac Alzheimer mai incolo...

Un text de: Ianis

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe