Posibilitatea clonarii unui om in carne si oase a fascinat de-a lungul timpului nu numai scriitorii de romane SF, dar si cercetatorii.

Posibilitatea clonarii unui om in carne si oase a fascinat de-a lungul timpului nu numai scriitorii de romane SF, dar si cercetatorii. Este incontestabil ca adeverirea acestui vis ar aduce multe beneficii omenirii, insa la fel de real este ca o asemenea tehnologie ar putea deveni cea mai periculoasa arma inventata vreodata.

Dolly, la un pas de clonarea umana

27 februarie 1997 - O echipa de cercetatori de la Institutul Roslin din Scotia, sub indrumarea lui Jan Wilmut, publica in revista Nature un studiu ce revolutioneaza omenirea: clonarea primului mamifer - oaia Dolly. S-a considerat, la acel moment, ca de la clonarea primului mamifer si pana la clonarea umana nu mai ramane decat un pas. Se pare ca presupunerea a fost cu mult prea optimista pentru zilele noastre. La cativa ani dupa acest eveniment, cercetatorul sud-coreean Hwang Woo-Suk, specialist la Universitatea Nationala de la Seul, una dintre cele mai avansate centre de cercetare in domeniul clonarii umane, a declarat pentru Discovery Channel ca nu este posibila in zilele noastre clonarea umana si ca aceasta va ramane de domeniul SF-ului pentru cel putin inca 100 de ani.

Clonarea embrionului uman

Chiar daca afirmatia cercetatorului Hwang Woo-Suk pare a fi hotaratoare, in cadrul aceluiasi centru, sub indrumarea sa, in februarie 2004, a fost posibila clonarea unui embrion uman cu celule susa identice cu ale persoanei care a fost clonata. La ce ne-ar putea folosi o asemenea tehnologie? Sa spunem ca ea ar putea transforma bolile incurabile intr-un vis urat.

Ce inseamna clonare?

Metoda clasica de concepere a unui copil presupune un barbat, o femeie, un spermatozoid si un ovul. Clonarea exclude cateva dintre aceste componente: se ia un ovul de la o mama-surogat. Se scoate ADN-ul din respectivul ovul si se inlocuieste cu ADN-ul de la persoana pe care vrem sa o clonam. Practic, ovulul de la mama-surogat devine astfel numai un “ambalaj”. Apoi ovulul cu materialul genetic inlocuit este introdus in uterul mamei-surogat. Copilul, chiar daca este purtat de mama-surogat nu va mosteni nicio insusire a acesteia.

Desigur, procedeul nu este nici pe departe atat de simplu precum suna!

In loc de concluzie...

Lasand in urma, cel putin pret de cateva minute avantajele si dezavantajele clonarii umane, intalnim un alt mare semn de intrebare: este etic? Intrebarea ramane fara raspuns, fiindca ridica la randul sau miliarde de alte intrebari: Bun, nu este normal sa “inventezi” un om din nimic, dar in conditiile in care acest om ar putea salva viata unui altuia, oare mai putem decide noi ce este corect si ce nu?

Juramantul lui Hipocrate ne indeamna sa salvam vieti. Parkinsonul, diabetul, maladia Alzheimer, cancerul sunt numai cateva exemple de boli incurabile care ar putea deveni usor curabile daca am invata sa manipulam corect si sigur materialul genetic. Oare merita sa incercam?

Sursa: healthy.ro



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.