"In urmatorii 20 de ani va avea loc o revolutie stiintifica fara precedent; care va schimba pentru totdeauna stiinta si lumea"

"In urmatorii 20 de ani va avea loc o revolutie stiintifica fara precedent; care va schimba pentru totdeauna stiinta si lumea", spunea Stephen Emmott, directorul programului stiintific al Microsoft, si, mai cu seama seful proiectului "Science 2020", bazat pe un "trust de creiere" care a trasat viitorul stiintei "viitorului" (si al celui de dupa el) si care a fost prezentat la Milano in urma cu o saptamana, noteaza ziarul Corriere della Sera.

Potrivit cercetatorului Stephen Emmot, revolutia va consta in intersectarea tot mai mare intre informatica si celelalte stiinte, indeosebi cele biologice. "Ne aflam deja pe o pozitie foarte buna in ce priveste punerea la punct a unor modele care ne vor permite sa intelegem pe deplin organizarea celulelor sau a unor sisteme cum este cel imunitar. In esenta, vom vedea biologia dintr-un nou unghi: computerele au caracteristici similare cu cele ale celulelor. Ca si software-ul, celulele influenteaza si programeaza alte comportamente. Toate computerele au totodata o structura si functii de baza asemanatoare, dar pot efectua o gama vasta de activitati si, exact ca si celulele, au o structura de baza similara dar isi pot exercita rolul lor in medii radical diferite.
In consecinta, instrumentele si metodele utilizate pentru a studia sistemele informatice ar trebui sa permita o mai buna cunoastere a sistemelor biomoleculare. Acest lucru va duce la crearea unor adevarate modele biologice virtuale care vor permite intelegerea mecanismelor aflate la originea multor boli si vor permite punerea la punct si verificarea "in silico" in loc de "in vitro" a unor noi remedii, de pilda farmacologice, chiar si fara folosirea animalelor.

Viitorul computerului este Dar, informatica va servi si pentru o mai buna studiere a climatului si a ecosistemelor. Potrivit raportului 'Millennium Ecosystem Assessment' din 2005, un numar de 15 din cele 24 de sisteme care suporta viata pe Terra (biodiversitate, ecosisteme, atmosfera si asa mai departe) dau dovada de semne de schimbare importante sub aspectul compozitiei, structurii sau al functionarii", a afirmat Emmott. La ora actuala activitatea omului produce anual cu 300 la suta mai mult bioxid de carbon decat pot absorbi resursele naturale ale planetei. Omul distruge biodiversitatea terestra intr-un ritm de o suta de ori mai ridicat decat cel natural, si multe dintre resursele planetei sunt exploatate prea intens.

Pentru a studia modul in care schimbarea climei influenteaza ecosistemul si viceversa nu putem face experiente, ci doar elabora modele, iar pe de alta parte nu ne putem baza doar pe cresterea capacitatii de calcul a computerelor, care, in ce priveste sistemul care are la baza siliciul nu este departe de limita sa.

Intr-adevar, computerele obisnuite nu vor deveni mult mai rapide fata de cum sunt astazi, dar vor oferi posibilitatea de a elabora in paralel si o capacitatae de arhiviere fara precedent. Pot fi legate in retea sisteme normale pentru a efectua activitati care in trecut puteau fi desfasurate numai de supercomputere, dar la un cost mult inferior. Totusi, sistemele multiprocesoare (sau multi-core) neuniforme reprezinta o provocare pentru actualele modele de programare.

Cercetatorii care se ocupau cu seturi de date de mari dimensiuni acum trebuie sa infrunte problemele legate de platforme de elaborare tot mai complicate.

Dar solutia in ce priveste problema puterii de calcul va veni, probabil, tot din interactiunea cu biologia. Adevarata revolutie va fi reprezentata, probabil, tot din interactiunea cu biologia. "Adevarata revolutie va fi reprezentata de inlocuirea calculatoarelor cu siliciu cu calculatoare biologice; pare ceva de domeniul stiintifico-fantastic, dar nu este", afirma Emmont . Trebuie sa ne imaginam sisteme in care chimia va fi ceea ce este astazi software-ul si sistemele biologice ceea ce azi este hardware-ul. In Israel a fost deja construit un calculator biologic bazat pe enzime care a fost introdus intr-o celula si a demonstrat ca-i poate monitoriza cateva functii. Nu vorbim de ceva legat de domeniul stiintifico-fantastic, ci de o cercetare care si-a dobandit locul bine meritat pe coperta revistei stiintifice Nature. Or, acesta este cu adevarat viitorul.

/Corriere della Sera/

Sursa: sfaturimedicale.ro



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.