Gripa aviara (Avian influenza), o boala infectioasa a pasarilor cauzata de mutatia de tip A a virusului gripal, a fost descoperita in Italia, in jurul anului 1900, de atunci raspandindu-se in intreaga lume

Toate pasarile sunt considerate predispuse la infectie cu gripa aviara, desi unele specii sunt mai rezistente la imbolnavire. Pasarile migratoare (in special ratele salbatice) sunt considerate principala sursa de gripa aviara, acestea fiind si cele mai rezistente la infectie.

Pasarile domestice, in schimb, inclusiv gainile si curcanii, sunt deosebit de predispuse la epidemiile de gripa letale. Perioada de incubatie este de la trei la cinci zile, iar simptomele variaza de la un individ la altul.
Izbucnirile formelor foarte patogenice pana acum au fost cauzate de virusul gripal de tip A, din familia Orthomyxoviridae, care actioneaza la nivelul acidului ribonucleic, ARN (subtipurile H5 si H7). Din 16 subtipuri de virusi ai tipului A (numite H) fiecare cu 9 sub-sub-tipuri (numite N), doar trei - H5, H7 si H9 sunt capabile sa treaca granitele dintre diferite specii (in speta de la pasare la om).

Virusul gripal contine un lant unic negativ ARN compus din noua fragmente care codifica 144 proteine virale (combinatii intre N si H, materialul genetic al virusului).

Fragmentele de ARN au un invelis proteic comun, care le uneste formand nucleoproteidul. Invelisul exterior este constituit dintr-o membrana lipidica; lipidele sunt raspunzatoare pentru complicatiile grave care afecteaza individul in timpul bolii.

Combinatia H5N1, cea care a permis trecerea de la pasari la om, prezinta particularitati din mai multe puncte de vedere. H5N1 se modifica rapid si prezinta tendinta de a dobandi gene de la virusi, infectand si alte specii de animale. Abilitatea sa de a cauza boala acuta la oameni a fost confirmata. Mai mult, studiile de laborator au demonstrat ca acest virus are o patogenitate ridicata si poate cauza boli acute si la oameni.
In mod normal, virusii gripei aviare nu afecteaza si alte specii decat pasarile si porcii, in schimb, virusii care au suferit mutatii s-au dovedit capabili sa provoace efecte catastrofale.

Gripa aviaraTransmiterea bolii se face prin aer si prin excrementele pasarilor (de la un animal bolnav la altul), in primul rand, apoi prin alimente contaminate, apa, echipamente si imbracaminte; nu au fost inregistrate pana acum de infectare prin mancare gatita din carne de pasare (de la animale bolnave la om si de la un om bolnav la altul).

In absenta masurilor prompte de control sustinute de o buna supraveghere, epidemiile pot dura ani. Pentru ca virusii gripali suporta schimbari genetice frecvente, este nevoie de o monitorizare permanenta a situatiei gripei la nivel global si ajustari anuale in compozitia vaccinurilor antigripale, activitati ce au fost prioritare pentru Programul Global de Gripa al Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS) inca de la inceputul lui in 1947.

Prima infectie cu un virus de gripa aviara inregistrata la om a aparut in Hong Kong in 1997, cand tulpina de tip H5N1 a cauzat boli respiratorii acute la 18 persoane, dintre care 6 au murit. Infectia la oameni a coincis cu o epidemie de gripa aviara, cauzata de aceeasi tulpina, la populatia de pasari domestice din Hong Kong.

Gripa aviaraInvestigatiile legate de izbucnirea epidemiei au stabilit ca sursa infectarii oamenilor a fost contactul direct cu pasarile afectate. Studiile efectuate ulterior la nivel genetic au aratat ca virusul a trecut direct de la pasari la oameni.

Transmiteri s-au inregistrat si la lucratorii de asistenta medicala, dar nu au cauzat boli acute.
Despre gripa aviara s-a pomenit din nou spre sfarsitul anului 2003, cand milioane de pasari au trebuit sacrificate in mai multe tari asiatice pentru a preveni raspandirea infectiei, pagubele provocate industriei avicole din aceste tari ridicandu-se la 15 miliarde dolari.

Totodata, au murit 66 de persoane infectate cu virusul care a primit indicativul H5N1.
S-a crezut ca in urma masurilor adoptate, epidemia a fost oprita, dar recent a fost semnalata izbucnirea de noi cazuri, care au alarmant nu numai comunitatea stiintifica, dar si cercurile politice internationale.
Dupa modelele precedente, epidemiile de gripa se asteapta sa apara, in medie, de trei patru ori intr-un secol, cand un nou subtip de virus apare si se transmite usor de la o persoana la alta.

Oricum incidenta epidemiilor de gripa este imprevizibila. In secolul al XX-lea, marea epidemie de gripa dintre 1918-1919, care se estimeaza ca a cauzat moartea a 40-50 milioane de oameni in intreaga lume, a fost urmata de epidemii in 1957-1958 si 1968-1969.
Expertii in domeniu considera ca o alta epidemie de gripa este inevitabila si posibil iminenta.

Tabloul clinic si anatomo-patologic al gripei aviare

Tabloul clinic al infectiilor gripale aviare este foarte variat, dependent de tipul de virus, specia de pasari, varsta si conditiile de intretinere. Formele clinice cele mai grave le prezinta pesta aviara, cu tulburari respiratorii, circulatorii, digestive si nervoase. Exista o mare asemanare sub aspect clinic intre pesta aviara si pseudopesta aviara (boala de Newcastle), cu deosebirea ca in pesta aviara apar frecvent si edeme ale tesutului conjunctiv subcutanat, localizate mai ales la cap si gat.

Edemele constituie semne caracteristice, foarte importante pentru orientarea diagnosticului, dar acestea sunt inconstant prezente si apar nu numai in pesta aviara. Uneori gripa pasarilor evolueaza numai cu manifestari respiratorii sau digestive si chiar asimptomatic. Forma asimptomatica poate fi demonstrata numai prin evidentierea anticorpilor serici.

Modificarile anatomopatologice constau in leziuni asemanatoare cu cele din pseudopesta, la care se adauga prezenta edemelor gelatinoase in tesutul conjunctiv subcutanat, a exsudatelor seroase, sero-fibrinoase sau sero-hemoragice in cavitati si a hemoragiilor pe seroase si mucoase. In proventricol pot sa apara hemoragii diseminate sub forma de inel, dar lipsesc modificarile cu caracter necrotic-difteroid, obisnuit intalnite in pseudopesta. In gripa aviara cu manifestari predominent respiratorii, obisnuit, se constata catar conjunctival, rinita, traheita, sinuzita, aerosaculita si pneumonie interstitiala.

Diagnosticul de certitudine al bolii se bazeaza pe izolarea si identificarea virusului gripal sau/si pe evidentierea anticorpilor in serul sanguin al pasarilor trecute prin boala.

Tratament

Medicamentele antivirale, din care unele pot fi utilizate atat pentru tratament cat si pentru prevenirea imbolnavirii, au efect clinic efectiv asupra virusului gripei aviare atat la adulti, cat si la copii, dar limitat. Oseltamivir este un medicament antiviral, cu administrare orala, care actioneaza impotriva tuturor virusurilor gripale, inclusiv H5N1.

Impotriva lui H5N1 nu exista deocamdata decat un vaccin aflat in stadiu experimental. Chiar daca acesta se va dovedi eficient, cantitatile necesare in cazul unei epidemii globale ar depasi cu mult capacitatea mondiala de productie. Acelasi lucru este valabil si in cazul singurului tratament anti-viral care pare sa fi dat pana acum rezultate impotriva gripei aviare.

Vaccinul antigripal actual este eficient impotriva virusului gripei umane aflat acum in circulatie, dar este total ineficient impotriva virusului aviar mutant. In acest caz, terapia cu medicamente antivirale este singura forma de tratament de prima linie.

Masuri de profilaxie

Vaccinarea pare sa fie singura posibilitate certa de prevenire a gripei aviare, dar utilizarea vaccinurilor in acest scop este limitata din considerente economice. Vaccinurile inactivate dau o imunitate de scurta durata si utilizarea lor presupune o permanenta cunoastere a tipurilor existente in teritoriu, pentru o continua adecvare a compozitiei antigenice a vaccinului corespunzator evolutiei procesului de reasortare genomica a virusurilor care produc boala.

Pentru combaterea bolii la pasari in focarele diagnosticate, este necesara sacrificarea intregului efectiv si efectuarea de dezinfectii generale riguroase in adaposturile depopulate, in abatoare si in intreprinderile de valorificare a deseurilor organice.
Pentru protectia populatiei umane fata de contaminarea cu virusul gripal aviar este esentiala respectarea normelor de igiena veterinara pe tot parcursul procesului de crestere a pasarilor si de obtinere si de prelucrare a produselor avicole.

Vaccinarea antigripala obisnuita, care se practica anual in tara noastra, nu asigura o protectie fata de virusurile gripale aviare, deoarece acestea sunt diferite din punct de vedere antigenic. Pe plan mondial, a fost pusa la punct prepararea de vaccin contra tipului aviar H5N1, dar OMS apreciaza ca in cazul aparitiei unei pandemii de gripa aviara nu ar fi posibila o productie suficienta de vaccin, nici macar pentru populatia Europei. De aceea, se considera ca protectia pasarilor si a oamenilor fata de gripa aviara trebuie realizata preponderent prin masuri de protectie generala, nespecifica.

In transmiterea la distanta a acestor virusuri un rol important revine pasarilor salbatice migratoare, care nu trebuie sa vina in contact cu pasarile domestice si nici cu furajele si apa destinata acestora. Este mai ales important ca pasarile domestice sa fie crescute in spatii inchise, in care nu au acces pasarile salbatice.

Aceasta masura trebuie aplicata cu prioritate in localitatile aflate pe culoarele de migratie a pasarilor salbatice acvatice. In Romania, exista doua culoare mari de migratie a pasarilor de tarm: din nord (mai ales din Marea Baltica) si din sud (Delta Nilului, Dakkar si Africa subsahariana) spre Delta Dunarii sau alte lunci din sudul tarii. Dinspre nord (Marea Baltica), dar posibil si din est (Marea Caspica) migratia pasarilor ameninta teritoriul Romaniei cu gripa aviara, iar dinspre sud cu virusul encefalitei West Nile, care se manifesta tot mai frecvent, fiind transmis de tantari (la animale si la om).

Transmiterea virusurilor gripale pe alte cai si mai ales prin ou, desi pare posibila, nu a fost inca constatata in conditii naturale. Tratamentul termic al carnii si oualor exclude posibilitatea infectarii omului pe aceasta cale, iar spalarea cu apa calda si sapun a mainilor si in general a suprafetelor contaminate, ca si utilizarea de antiseptice si dezinfectante uzuale, asigura distrugerea virusului gripal in
decurs de cateva minute.

Sursa: postamedicala.ro



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.