Suparat ca si-a adus aminte de 1 aprilie pe 2 aprilie, Costin Giurgea a cugetat el putin si a ajuns la concluzia ca e mai bine mai tarziu decat niciodata.

MARTIE O FI EA LUNA DE INCEPUT de primavara dar, daca judecam post factum (cand e lumea mai relaxata, adica), e mai degraba un preludiu decat un contact direct cu pasaricile cantatoare. A durat ceva vreme pana sa-mi dau seama, dar evidenta m-a lovit intr-un moment de buna dispozitie.

Barbatii sunt ca femeile. Nu poti sa faci nimic cu ei pana nu le castigi increderea. Intocmai ca o primavara parsiva, de ciuda ca a trecut 1 aprilie pe langa mine la fel de insesizabil ca un Renault pe langa o femeie frumoasa, am trecut la atac dupa deviza "mai bine mai tarziu decat niciodata".

Combinatia a fost simpla, concentrarea de forte imensa, iar rezultatul la fel de uluitor ca in imagini. Ca sa fie Klar de la inceput pentru toata lumea, vopseaua aia care se vede pe capota acestui Maserati bleu ciel ca ceru' este la fel de genuina ca fumul care iese din saracele anvelope spate. Iar masina nu e o macheta la scara 1:1, ci e chiar un Maserati Coupe de aproximativ 120.000 de euro.

Pentru Mike Costache, omul Maserati in Romania, ziua in care noi am plecat la test cu acest Coupe trebuia sa fie o zi ca oricare alta. Si, in mare parte chiar a fost. Numai ca pentru noi, momentul in care am pornit motorul de Ferrari a fost secunda zero a celei mai grele misiuni la care am supus vreodata vreo masina. De ce?

Pentru ca mintile bolnave de la Top Gear si Klar au vrut sa testeze rezistenta la stop cardiac a inimilor din showroom-ul Maserati. Oricat ar parea de ciudat, destinatia noastra, in momentul in care am ridicat masina, nu a fost Magheru pe stil cruising si nici Constanta-Mamaia, pe stil "Ciao, bella".

Si asta nu doar pentru ca imi place mie sa cred ca am trecut de perioada blonda a carierei mele. Nu. Destinatia noastra a fost laboratorul de vopsitorie Klar, unde o echipa intreaga de profesori doctori in vopsele auto asteptau masina cu aceeasi rabdare bolnava cu care Tudor Bratu asteapta sa-l sune femeile.

Cu emotii in gat si fluturi in stomac, am ajuns la Klar, am revazut cu oamenii planurile evenimentului, dupa care am dus cu mana mea Coupe-ul in camera de vopsit. Unde am asteptat ranjind cu o dementa inconstienta ca masina sa fie izolata. Dupa cum am spus, vopseaua care s-a aplicat pe capota masinii este complet reala si ar fi putut ramane acolo o mie de ani.

Numai ca inainte de a aplica vopseaua, Klar a dat pe capota un lac special pe baza de apa, inventie proprie, care sa protejeze vopseaua originala Maserati. Dupa care fata mea s-a facut la fel de roz ca masina, pentru ca a inceput vopsirea.

Iar daca n-ati mai imprumutat niciodata o masina de peste o suta de mii de euro pe care s-o vopsiti la misto, va spun eu ca n-aveti cum sa traiti ce-am trait eu. Cu toate testele facute inainte si cu toate asigurarile unor oameni care doar cu asta se ocupa, aproape c-am avut nevoie de resuscitare in momentul in care prima pata roz s-a pus peste capota.

Dupa care mi-am revenit si am cazut de acord ca roz simplu e cam fad si-am trecut la artisticaraie. Adica niste pete albe, pentru contrast. Pe stilul "double or nothing", ca sa zic asa. Iar dupa ce totul a fost gata, pe stilul "double or nothing" la puterea a doua, am chemat pilotul nostru de teste ca sa mergem for a spin.

Si dupa o repriza de viteza maxima (verificati voi datele tehnice, ca mie mi-e frica), am gasit noi o parcare indeajuns de lata incat sa facem niste drifting cu 400 de cai, butonul MSP (Maserati Stability Program) decuplat si butonul Sport (adica Sport) apasat.

Pe scurt, pentru noi revelionul a venit mai devreme. Cateva ore mai tarziu, dupa un preinfarct la vopsitorie la Klar, dupa un revelion prematur si cu o mie de euro minus in cont (costul anvelopelor, desigur), am dus masina inapoi la Maserati, la showroom pe Dorobanti, doar ca sa imbatranim cu zece ani pe omul care la inceputul zilei credea ca suntem prieteni.

Aproape ca i-am vazut un fir de par albindu-se, cand a coborat sa ia cheia. La inceput am crezut ca nu mai misca. Dar dupa 30 de secunde, l-am vazut cu coada ochiului cum se zbate in tremens, cu o falca-n cer si una-n pamant. Si tocmai in momentul in care fotograful il intreba daca are asigurare de viata, ne-am gandit sa-i scurtam chinul si sa-i aratam minunea decojirii (care, apropo, nu stiam daca functioneaza sau nu perfect).

Din fericire pentru noi, vopseaua s-a desprins exact ca detergentul de vase din reclamele irealiste, iar chestia aia ca o musama din mainile unui Mike albit se afla cu siguranta acum inramata undeva prin showroom.

Klar, da?
Dupa ce-am vazut masina decojita, am mai facut un preinfarct cand ne-am dat seama ca oamenii de la Klar ar fi putut sa faca si ei misto de TopGear si sa vopseasca masina pe bune. Le multumim aici ca n-au incurcat lacurile alea acolo.
www.klar.ro


Autor:
Costin Giurgea
Aparut: Numarul 12 - Mai 2006
Sursa: topgear.ro


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.