CC: Echilibrul dintre interesul public si cel individual, afectat in cazul arestului la domiciliu

Curtea Constitutionala (CC) a decis, in 7 mai, ca dispozitiile articolului 222 din Codul de procedura penala (CPP) incalca legea fundamentala, intrucat nu este precizata durata maxima a arestului la domiciliu in procedura de camera preliminara si in cursul judecatii in prima instanta.

In cadrul motivarii deciziei se arata ca arestul la domiciliu reprezinta o masura intruziva ce poate afecta drepturi si libertati fundamentale, respectiv libera circulatie, viata intima, familiala si privata, dreptul la invatatura si munca si protectia sociala a muncii, relateaza MEDIAFAX. "Ingerinta analizata nu este insa proportionala cu cauza care a determinat-o, asa incat Curtea retine ca dispunerea masurii arestului la domiciliu, in procedura de camera preliminara si a judecatii in prima instanta, fara a se reglementa cu privire la termenele pentru care poate fi dispusa si durata maxima a acesteia, nu asigura un just echilibru intre interesul public si cel individual, intrucat aceasta masura poate fi dispusa pentru o perioada nelimitata de timp", conform motivarii CC.

Principiul proportionalitatii, precizeaza sursa citata, implica restrangerea drepturilor sau libertatilor fundamentale. "Din moment ce autoritatile publice pot recurge la restrangerea exercitiului unor drepturi in lipsa unor alte solutii, pentru salvgardarea valorilor statului democratic, este logic ca aceasta masura grava sa inceteze de indata ce a incetat si cauza care a provocat-o", se mai arata in motivare.

Curtea a constatat ca, prin omisiunea legiuitorului de a reglementa in cuprinsul articolului 222 din CPP termenul si durata maxima a masurii preventive a arestului la domiciliu luate in procedura de camera preliminara si in cursul judecatii in prima instanta, se incalca libertatea individuala, libera circulatie, viata intima, familiala si privata, libertatea intrunirilor, munca si protectia sociala a muncii si este restrans exercitiul drepturilor sau libertatilor fundamentale.

Citeste si:

Elena Udrea a cerut rejudecarea întregului caz în dosarul „Gala Bute”

Potrivit textului de lege analizat de judecatorii constitutionali, "(1) In cursul urmaririi penale, arestul la domiciliu poate fi luat pe o durata de cel mult 30 de zile", "(2) Arestul la domiciliu poate fi prelungit, in cursul urmaririi penale, numai in caz de necesitate, daca se mentin temeiurile care au determinat luarea masurii sau au aparut temeiuri noi, fiecare prelungire neputand sa depaseasca 30 de zile".

Acelasi articol stipuleaza ca "(3) In cazul prevazut la alin. (2), prelungirea arestului la domiciliu poate fi dispusa de catre judecatorul de drepturi si libertati de la instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in prima instanta sau de la instanta corespunzatoare in grad acesteia in a carei circumscriptie se afla locul unde s-a constatat savarsirea infractiunii ori sediul parchetului din care face parte procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala".

Citeste si:

Raed Arafat: „Ultimele şase luni din viaţa mea au fost un coşmar”

De asemenea, textul de lege stabileste ca durata maxima a masurii arestului la domiciliu, in cursul urmaririi penale, este de 180 de zile. Totusi, niciunul dintre alineatele acestui articol nu stabileste perioada maxima de impunere a arestului la domiciliu, n procedura de camera preliminara si in cursul judecatii in prima instanta. Decizia este definitiva si general obligatorie.

Una dintre persoanele care au scapat de arestul la domiciliu este Elena Udrea, in urma deciziei CC. Procurorii DNA nu au mai cerut prelungirea arestului la domiciliu in cazul sau, ci judecarea fostului ministru sub control judiciar, in dosarul "Gala Bute". Aceasta solicitare a fost admisa de judecatorii instantei supreme.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe