Când să ne facem griji pentru sănătatea rinichilor noștri, care sunt simptomele care trebuie să ne dea de gândit în a contacta un medic nefrolog și cât de vulnerabili sunt pacienții cu probleme renale în cazul îmbolnăvirii cu Covid-19? Dr. Grigore – Costin Tomulescu, medic nefrolog, disponibil pentru evaluări la distanță pe platforma Medicentrum.ro, aduce lămuriri cu privire la întrebările de mai sus și face recomandări importante pentru menținerea sănătății renale.

Care sunt cele mai frecvente probleme cu care se confruntă pacienții care vă contactează prin platforma de telemedicină?

Cele mai frecvente probleme cu care se confruntă pacienții care mă contactează pe platforma de telemedicină sunt creșterea creatininei serice și/sau a ureei sangvine, infecțiile urinare recidivante, litiaza renală, precum și nefropatia diabetică, prezentă la un pacient cu istoric îndelungat de diabet zaharat.

Care sunt simptomele care ar trebui să ne facă să căutăm un nefrolog?

Simptomele sau semnele cel mai des întâlnite care arată necesită discuției cu un medic nefrolog sunt:

Citeste si:
Record absolut de infectări! Aproape 6.500 de cazuri noi în...
Record absolut de infectări!...

  • Mirosul neplăcut al urinei ce poate apărea în infecțiile de tract urinar sau mirosul modificat al urinei atunci când se asociază cu diabetul zaharat;

  • Culoarea modificată a urinei, care în mod normal este clară și de culoare galben deschis. Modificarea culorii în maro poate indica spre exemplu afecțiuni hepato-biliare. Urina de culoare verde poate apărea în urma folosirii unor medicamente precum albastrul de metilen sau în infecția urinară cu anumite bacterii.

  • Tulburările de micțiune, precum creșterea frecvenței urinărilor, senzația de usturime la urinare, durerea din timpul urinării, retenția și incontinența urinară și nevoia imperioasă de a urina.

  • Hematuria, prin care se înțelege prezența sângelui în urină, poate indica de la prezența unei infecții urinare și până la probleme renale complexe.

  • Edemele care apar atunci când excesul de lichide din organism nu mai poate fi eliminat cu ușurință, acestea fiind reținute în corp. Cele mai frecvente localizări ale edemelor sunt la nivelul pleoapelor, feței, membrelor inferioare, fiind mai accentuate dimineața.

  • Durerea lombară, prezentă în afecțiuni renale precum colica renală, litiaza renală sau pielonefrita acută.

Care sunt analizele pe care ar trebui să le facem și la ce interval pentru a putea identifica o problemă renală din timp?

Analizele de bază recomandate atunci când dorim să evaluăm funcția renală sunt următoarele: creatinină, uree, acid uric, glicemia, hemograma, sumarul de urină și/sau urocultura precum și ionograma. Analiza care ne arată și ne orientează cu privire la funcția renală este reprezentată de creatinina serică. Atunci când aceasta este crescută, rinichii nu-și mai îndeplinesc funcția cu succes. Alături de creatinină, și ureea reprezintă un marker fidel al bunei funcționări a aparatului excretor renal. Hemograma oferă de asemenea informații prețioase legate de afectarea renală. O valoare scăzută a hemoglobinei poate indica asocierea afectării renale cu anemia, des întâlnită mai ales în boala cronică de rinichi. De asemenea, o creștere a leucocitelor poate însemna prezența unei infecții de tract urinar, fiind necesare un examen sumar de urină și o urocultură, acestea din urmă fiind alte analize extrem de prețioase în orientarea diagnosticului.

Intervalul de timp la care ar trebui să repetăm analizele depinde de asocierea altor afecțiuni. De exemplu, un pacient cu boală cronică de rinichi, hipertensiune arterială și diabet (cele mai frecvente afecțiuni asociate), cu anemie secundară, necesită reevaluare lunară.

Citeste si:
Stroe: Sper ca în curând să fie certificat acel test Covid mult mai...
Stroe: În urma certificării...

Pacienții care prezintă doar un grad incipient de afectare renală, pot fi reevaluați la 3 sau 6 luni.

Pacienților care nu prezintă vreo afectare renală li se recomandă repetarea anuală a analizelor uzuale. Ca investigație imagistică, ecografia renală este cel mai frecvent utilizată, reprezentând o tehnică rapidă, neinvazivă și relativ ieftină de caracterizare a dimensiunilor, structurii și anomaliilor la nivel renal.

În ce măsură putem preveni bolile renale și cum anume putem face asta?

Citeste si:
Emoțiile negative pot influența apariția bolilor. Care sunt acestea
Emoțiile negative pot...

În primul rând, consumul de lichide este extrem de important în prevenirea afecțiunilor renale. O persoană sănătoasă trebuie să consume zilnic aproximativ 2 litri de lichide, cea mai importantă fiind desigur, apa, și, desigur, evitând băuturile acidulate. Cel mai mare inamic al afecțiunilor renale este reprezentat de consumul de sare, care duce la retenția de sodiu în organism. Unui pacient sănătos i se recomandă o dietă normosodată (cu conținut normal de sare), în vreme ce unui pacient cu boală cronică de rinichi, spre exemplu, i se recomandă o dietă hiposodată (cu conținut scăzut sau chiar absent de sare). Așadar, extrem de importantă este dieta, recomandându-se un regim de viață echilibrat și fără excese, bogat în legume și fructe, cu evitarea excesului de grăsimi.

Ce se poate întâmpla în cazul tratării „după ureche”?

Atunci când pacientul nu apelează la un medic de specialitate și se tratează „după ureche”, există riscul ca problema renală să se accentueze. O banală infecție de tract urinar incorect tratată și cu multiple episoade de recidivă, fără o antibiogramă care să ne orienteze asupra tratamentului cu antibioticul cel mai potrivit, poate duce în timp la o infecție care să nu mai răspundă la una sau mai multe clase de antibiotice. O boală cronică de rinichi, spre exemplu, a cărei incidență este din ce în ce mai mare în ultimii ani și care nu este frecvent monitorizată, poate duce la agravarea insuficienței renale, care în stadiul ei cel mai grav (stadiul 5), mai are ca opțiuni doar dializa sau transplantul renal.

Ce factori influențează sănătatea renală?

Conform statisticilor, 1 din 10 români suferă de o afecțiune cronică a rinichilor, incidența bolii cronice de rinichi fiind mai crescută în rândul populației vârstnice. Factorii care influențează sănătatea renală sunt:


  • Un consum adecvat de lichide (~2 litri/zi), mai mare în perioadele cu temperaturi crescute, cu evitarea consumului de alcool și a băuturilor acidulate;

  • Alimentația în afecțiunile renale depinde de tipul acestora. Astfel, se recomandă: o dietă normosodată (conținut normal de sare) la un pacient sănătos și hiposodată (conținut scăzut de sare) la unul cu afectare renală; o dietă normoglucidică (consum normal de zaharuri) la un pacient sănătos și hipoglucidică (consum scăzut de zaharuri) la un pacient diabetic; o dietă normoproteică (aport normal de proteine) la un pacient sănătos și hipoproteică (aport redus de proteine) la unul cu boală cronică de rinichi în stadiu avansat; o dietă normolipidică (conținut normal de grăsimi) la un pacient sănătos și una hipolipidică (puține grăsimi) la un pacient dislipidemic;

  • Sedentarismul se asociază și el cu afecțiunile renale, recomandându-se un nivel de activitate fizică în funcție de vârsta pacientului;

  • În boala polichistică renală, de exemplu, care se manifestă prin prezența mai multor chisturi la nivelul unuia sau ambilor rinichi, precum și în alte boli renale, o componentă importantă e reprezentată de transmiterea ereditară;

  • Tulburările ce pot apărea în timpul sarcinii variază de la o banală infecție urinară și până la stadiul final al bolii renale care necesită dializa, toate acestea fiind influențate de schimbările pe care sarcina le induce organismului;

  • Stresul este, de asemenea, incriminat în afecțiunile renale, precum și în diabetul zaharat, care se asociază frecvent afectării renale.

Cum poate evolua o boală renală netratată în timp?

După cum am mai spus, o boală cronică de rinichi, spre exemplu, poate evolua într-un ritm alert în lipsa monitorizării, putându-se ajunge într-o perioadă relativ scurtă chiar la terapia de substituție a funcției renale, reprezentată prin dializă sau prin transplant renal. Se recomandă adresarea către nefrolog atunci când analizele arată o creștere a creatininei și a ureei serice și monitorizarea periodică, prin care se urmărește stagnarea sau progresia minimă a afecțiunii renale.

De ce persoanele cu probleme renale au risc crescut de a face complicații în cazul contaminării cu Coronavirus?

Se știe că infecția cu COVID-19 afectează în primul rand plămânii, dar secundar și restul organelor, rinichii nefăcând excepție. S-a dovedit că pacienți cu cazuri severe de COVID-19 au avut funcția renală afectată, chiar și acei pacienți care nu se știau cu probleme renale, existând aici mai multe teorii asupra mecanismelor. Au fost și cazuri în care pacienții diagnosticați cu noul coronavirus au dezvoltat insuficiență renală acută și au necesitat dializă de urgență, în unele cazuri pacienții și-au recuperat funcția renală și nu au mai necesitat dializă. Datorită patologiei complexe și afecțiunilor asociate, pacienții diagnosticați cu boli renale sau dializați se află în categoria cu risc de complicații în cazul infectării cu noul Coronavirus SARS-CoV2. Din acest motiv, pacienții cu boli renale, dializați sau transplantați renal au un risc mai mare de a dezvolta complicații și de deces, aceștia trebuind să ia măsuri suplimentare de precauție pentru a limita posibilitatea de a contracta COVID-19.

Care sunt bolile care duc și la afecțiuni renale, ca o complicație? Care sunt cel mai des întâlnite situații de acest gen pe care le întâmpinați?

Există un număr mare de boli care duc și la afecțiuni renale, cel mai des întâlnite fiind: hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, infecțiile de tract urinar recurente și pielonefritele, cefaleea cronică, guta, sinuzitele recurente, ciroza hepatică, hepatita B sau C, deteriorarea auzului, amigdalita sau unele tipuri de cancere.



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.