Într-o lume aflată într-o continuă transformare, educația și piața muncii sunt interdependente și se schimbă constant. Totuși, direcția și ritmul în care aceste modificări au loc sunt atât de diferite încât există o diferență considerabilă între abilitățile pe care studenții le dobândesc în timpul studiilor și ceea ce caută angajatorii. Această discrepanță poate duce la dificultăți în găsirea unui loc de muncă adecvat pentru absolvenți și la frustrare pentru angajatori care nu găsesc candidați cu competențele necesare.

Unul dintre principalele motive pentru diferența dintre competențele academice și cerințele pieței muncii este curriculumul universitar. Programele de studiu sunt adesea bazate pe teorii și concepte academice, care, deși esențiale, nu reflectă întotdeauna realitățile și nevoile actuale ale companiilor. Conform unui raport al World Economic Forum, „65% dintre copiii care intră în școlile primare astăzi vor avea locuri de muncă ce nu există încă”.

„Programele noastre universitare trebuie să fie mai flexibile și mai bine conectate la dinamica pieței muncii. Este esențial să anticipăm nevoile viitoare ale angajatorilor și să pregătim studenții pentru locurile de muncă ale viitorului”, precizează Daniel Metz, prorector la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia.

Programele universitare sunt lente în a se adapta la noile tehnologii și tendințe din industrie. Multe universități continuă să pună accentul pe cunoștințe teoretice și istorice, în timp ce abilitățile digitale și tehnologice, cum ar fi analiza datelor, programarea și managementul proiectelor, sunt doar parțial acoperite. Angajatorii caută competențe practice și abilități aplicabile imediat. Un raport al McKinsey Global Institute arată că „40% dintre angajatori consideră că lipsa competențelor practice este unul dintre principalele obstacole în angajarea tinerilor absolvenți”. Acest decalaj este evident în multe domenii, cum ar fi în tehnologie, unde angajatorii cer adesea cunoștințe de programare și experiență în utilizarea anumitor platforme și instrumente care nu sunt incluse în programele universitare. Lipsa experienței practice îi face pe tinerii absolvenți să fie mai puțin competitivi pe piața muncii, comparativ cu cei care au avut ocazia să își dezvolte aceste abilități în contexte aplicate.

Citeste si:
Modificări în Codul Muncii. Când nu pot fi concediați angajații
Modificări în Codul Muncii....

Un alt aspect care poate justifica diferențele între competențe și cerințe este cultura organizațională. Alături de așteptările angajatorilor, aceasta variază semnificativ de la o companie la alta. Iar studenții nu sunt pregătiți pentru a se adapta la această diversitate. Conform unui raport al Gallup, „angajatorii apreciază din ce în ce mai mult abilități precum comunicarea eficientă, munca în echipă și rezolvarea creativă a problemelor”, care, deși esențiale, nu sunt întotdeauna cultivate în mod adecvat în mediul academic și cad pe locul doi în fața obținerii unor calificative cât mai mari.

Ritmul rapid al schimbărilor tehnologice face ca unele cunoștințe și competențe dobândite în timpul studiilor universitare să devină rapid depășite. Universitățile nu reușesc întotdeauna să se adapteze suficient de repede la aceste schimbări. Conform unui studiu al Deloitte, „90% dintre managerii de resurse umane și liderii de business consideră că există un decalaj semnificativ între cunoștințele oferite de educația tradițională și nevoile actuale ale pieței muncii”.

Citeste si:
Ce beneficii extrasalariale pot oferi angajatorii români
Ce beneficii extrasalariale...

Acest lucru este deosebit de evident în domeniile STEM (știință, tehnologie, inginerie și matematică), unde noile tehnologii și metodologii apar rapid. De exemplu, inteligența artificială și învățarea automată sunt domenii în creștere rapidă, iar cererea de specialiști în aceste domenii depășește oferta.

Cu toate acestea, prin colaborare și adaptare, această diferență poate fi redusă. Parteneriatele între universități și companii, revizuirea constantă a curriculumului și promovarea învățării pe tot parcursul vieții sunt doar câteva dintre soluțiile care pot contribui la o tranziție mai lină de la educație la piața muncii. Adaptarea la nevoile actuale și viitoare ale pieței muncii va asigura nu doar succesul individual al absolvenților, ci și competitivitatea pe termen lung a economiei.

Citeste si:
Majorarea bonurilor de masă, o amăgire
Votat în Parlament, neaplicat...

Despre autor:


Ultima actualizare: 5 Iunie 2024 - 09 : 06

Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.