Cum a ajuns Ștefan Luchian, discipolul lui Grigorescu, în pragul sărăciei. Geniul a pictat cu pensula legată de mâna paralizată

Pictorul Ștefan Luchian, discipolul lui Nicolae Grigorescu, ajuns în pragul sărăciei, a pictat cu pensula legată de mâna paralizată

Ștefan Luchian, născut la 1 februarie 1868, în orașul Ștefănești, județul Botoșani, a fost un pictor român de mare calibru, supranumit „Poetul plastic al florilor”. Cu o vocație declarată încă din școala primară, acesta l-a avut ca mentor în perioada de formare pe maestrul nedisputat Nicolae Grigorescu. Educația plastică și-a început-o la Școala de Belle-Arte, dar a fost completată la München și Paris.

Prin opera sa, el s-a dovedit a fi o personalitate artistică originală, afirmându-se cu o pictură generoasă, vibrantă și care, prin paleta cromatică luminoasă, prin poziția artistică inedită, precum și printr-o strălucită expunere a limbajului, a reușit să transmită publicului un mesaj umanist de calitate. Aportul său în pictura românească din acele vremuri este reprezentat de modul de transpunere a efectelor de lumină, care la el izbucnesc la fiecare tușă de culoare.

„...De i se va încerca vreodată portretul cu cuvinte, biograful simțirii acestui artist neasemănat va putea începe să-l scrie cu o închinare pentru spiritul lui tolerant, pentru sufletul lui primitor ca o casă albă, prieten al tinereții și al talentelor nerecunoscute de burțile verzi și uscate ale artei. Luchian este, mai mult decât mulți pictori, omul artei sale.

Pentru tablourile lui el e ceea ce-s fluturii pentru câmpie, ale căror culori se reproduc pe pânza aripilor albă. Dacă trupu-i muncit de toate sfintele dureri, nu este de catifea și mătasă, ochii lui Luchian, iluminați de-o flacără adâncă, poartă-ntr-înșii ștofa strălucită a tuturor tablourilor lui”, spunea Tudor Arghezi.

Căsătoria, interzisă de boală

Mai multe despre acest sector al vieții artistului se cunosc de la nepoata lui, Laura Cocea, fiica Paulinei, verișoară primară cu Ștefan Luchian. Alintată „Lorica”, tânăra și-a notat în jurnalul personal amintirile pe care le avea cu unchiul ei, pe care îl diviniza și căruia i-a fost muză. Aceasta i-a călcat pe urme, studiind la Școala de Belle Arte.

Citeste si:

Cannes: Celebra vila a lui Picasso, vanduta in scopuri caritabile

De la ea aflăm cum arăta mediul în care locuia artistul, după ce și-a cumpărat o casă pe Șoseaua Kiseleff, în februarie 1892, după moartea mamei sale. Lorica s-a mutat alături de familia acesteia în casa pictorului, la invitația sa, unde au locuit împreună până în anul 1898.

„Nu era o casă obişnuită, cum mai văzusem pe cele în care locuisem până atunci. De la uşa cea mare din faţă, din vestibul, intrai în salonul mare şi rotund ca la Atheneu; aici era şi atelierul lui Ştefan”, relata Laura Cocea în jurnal.

Din acest punct, viața lui Ștefan Luchian s-a schimbat. Situația lui financiară a început să șubrezească, averea moștenită de la familie diminuându-se de la zi la zi, iar din tablouri nu veneau prea mulți bani. Atunci, acesta și-a întregit veniturile pictând biserici și cântând la flaut.

Citeste si:

Fluturele negru

La scurt timp, destinul avea să îi dea o puternică lovitură: au început să apară primele semne ale sclerozei multiple, boală care i-a curmat și șansa de a avea o familie. Dorința sa era de a se căsători cu Cecilia Vasilescu, fiica primarului din Alexandria, de care s-a îndrăgostit când picta o biserică de acolo. Din cauza maladiei, cât și a situației financiare, dragostea celor doi nu a fost oficializată. Ștefan Luchian a murit fără să se fi căsătorit vreodată și fără să lase urmași direcți.

Ajuns la 31 de ani, geniul era aproape sărac. Și-a vândut vila și s-a mutat alături de familia Cocea, care trăia cu chirie. Boala a avansat, iar luna ianuarie a anului 1902 l-a găsit pe artist internat la Spitalul Pantelimon din București.

„Nu v-am scris pentru că mi-a fost tare rău şi însă mi-este, dar mai puţin decât îmi era. Pe lângă paralizia picioarelor, care de la şolduri în jos îmi sunt complet amorţite şi în imposibilitate de a face ceva cu ele, apoi încă o serie de boale ce provin tot de la prima, pe care nu ştiu cum să o numesc, pentru că doctorul nu a pus încă diagnosticul.

Citeste si:

Filme despre virtuozi si genii

Sunt aici de o lună şi jumătate şi nu am ajuns cel puţin nici să scobor din pat, cu toate îngrijirile distinsului profesor Marinescu, ce pune pentru căutarea mea. Şi ştiinţa are o limită, aşa că bietul doctor dă şi el din umeri şi îmi recomandă răbdare”, i-a povestit el prietenului său, Constantin Mille.

Artistul a fost internat periodic în spital, iar nepoata Lorica a povestit cum „într-una din acele seri, întorcându-se de la Kubler, nu a mai fost posibil să facă un pas. A luat o trăsură şi, de atunci, se ducea numai acompaniat de tatăl meu la cafenea”.

A urmat lupta cu propriul trup, căci în timp ce boala îl măcina pe dinăuntru, Ștefan Luchian se îndrepta spre apogeul artistic. Corpul îl era slăbit și a fost nevoit să picteze cu penelul legat de încheietura mâinii. Totuși, mintea nu l-a trădat nici în ultima clipă.

Citeste si:

Cine a pictat aceste tablouri?

„Judecata adâncă şi rapidă, exactitate de pizmuit în impresii, intuiţie ageră la exces. El pare că nu se găseşte în luptă cu gigantica fatalitate, ca un munte sau ca un planet. El mai pare om şi-i om între noi. El mai vrea să priceapă ca noi cu inteligenţa lui îndelung perfecţionată”, nota Tudor Arghezi.

„I-am legat pensula de antebraţul mâinii drepte (căci boala i-a luat vigoarea degetelor) şi mâna lui începe să se zbată nervos şi stângaci pe suprafaţa pânzei. Faţa îi crispa ca de durerile unei faceri, înfricoşător. Ruina aceasta de om, care făcea penibile sforţări, poate cele din urmă, să traducă, prin mijlocirea unui braţ invalid, rezonanţele nebănuit de ascunse ale unui suflet, încă viu, mă impresionă până la laşitate. Am fugit din faţa acelei schingiuiri şi – într-o cameră alăturată, în umbra perdelelor groase – am plâns, plânsul sec al neputinţei mele detestabile”, nota Nicolae Tonitza în 1922.

La interogatoriu

După un caz deschis împotriva sa la Parchet, în care era acuzat că altcineva i-ar fi pictat ultimele tablouri, Ștefan Luchian a fost supus unui interogatoriu „obositor și insistent”. Mai exact, acuzația s-a referit, a explicat Tudor Arghezi, la tablourile pictate împreună cu colaboratori de-ai săi în ultima parte a vieții, după ce paralizia sa a devenit aproape completă. În urma acuzațiilor, Ștefan Luchian ar fi fost pus sub arest la domiciliu, procesul încheindu-se ca urmare a morții sale.

„Era un ultim gest al indiferenţei, al ostilităţii mărginite şi jignitoare. Şi opera de distrugere morală, mult mai gravă decât ruina fizică, acea necontenită acţiune de distrugere morală pe care Luchian a simţit-o ani de-a rândul ca o agresiune obstinată, venea acum, la capătul vieţii lui, să triumfe“, nota criticul francez de artă Jacques Lassaigne, în albumul consacrat pictorului şi operei lui.

„Între comparatori era un puternic om politic, pe cât de inteligent pe atât de crud în funestul lui egoism, și de aprig în lăcomia lui, generoasă cu lăutarii. El a născocit fabula plagiatului admis de autor și în colaborare, și a depus la Parchet o plângere de excrocherie împotriva pictorului Stefan Lukian. Ceva mai monstruos - s-a găsit un procuror, un tânăr procuror, care s-a transportat la locuința artistului, ca să-l aresteze, și care găsindu-l pus în fiare de Dumnezeu, s-a mărginit să-l declare arestat în pat... Fără această intervenție și ofensă a Justiției în ultimele zile de viață ale artistului, Lukian putea să mai trăiască un timp”, Tudor Arghezi, Ștefan Luchian.

Eternitate

Câteva zile mai târziu, în noaptea de 27 spre 28 iunie 1916, pictorul s-a dus la cele veșnice, la doar 48 de ani.

Expoziții organizate de Muzeul Național de Artă a României

• 1957 -- Ștefan Luchian, expoziție și catalog: Theodor Enescu, Radu Bogdan; expoziție retrospectivă;


• 1966 -- Florile în opera pictorului Ștefan Luchian, expoziție și un catalog de Georgeta Peleanu; expoziție comemorativă cu ocazia împlinirii a 50 de ani de la decesul pictorului;


• 1968 -- Ștefan Luchian - Peisajul și compoziția în aer liber, expoziție și catalog de Ștefan Dițescu; expoziție comemorativă cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la nașterea pictorului;


• 2001 -- Ștefan Luchian. Pastel, expoziție de Dana Crișan. Expoziție permanentă deschisă la Galeria de Artă Românească Modernă;


• 2001 -- Ștefan Luchian. Pasteluri, acuarele și desene, expoziție de Dana Crișan. Expoziție permanentă deschisă la Galeria de Artă Românească Modernă;


• 2014 - 2015 -- Ștefan Luchian. Surse și experimente ale modernității, expoziție de Dana Crișan;


• 2017 -- Ștefan Luchian, între tradiție și modernitate, expoziție deschisă la Muzeul Național de Artă al Moldovei de la Chișinău, catalog de Liliana Chiriac, Ilinca Damian și Elena Olariu;


• 2018 -- Ștefan Luchian, maestrul artei grafice românești, expoziție și catalog de Elena Olariu; expoziție comemorativă cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la nașterea pictorului.

Alte evenimente comemorative

• 1928 -- La expoziția jubiliară „Tinerimea artistică” i se consacră o sală.


• 1920 -- Expoziția grupării „Arta română”, pusă sub numele lui Luchian, prezintă și opere ale acestuia.


• 1923 -- Se deschide expoziția „Andreescu-Luchian”, a III-a expoziție de studiu organizată de Fundațiile Culturale "Principele Carol", sub îngrijirea prof. I.D. Stefănescu.


• 1924 -- Lucrări de Luchian sunt prezente la Bienala internațională de artă de la Veneția. Apare prima monografie consacrată pictorului, semnată de Virgil Coflec.


• 1925 -- La Muzeul Jeu de Paume din Paris se deschide „Expoziția de artă românească veche și modernă”, în care sunt prezente și opere de Luchian.


• 1926 -- La împlinirea a zece ani de la moarte, revista „Universul literar” îi consacră un număr special îngrijit de Nicolae Tonitza.


• 1927 -- Lucrările sale figurează în „Expoziția retrospectivă a artei plastice românești” de la Ateneul român și în Expoziția de artă românească organizată cu prilejul Congresului presei latine de la București.


• 1928 -- Expoziția jubiliară "Tinerimea artistică" , București.


• 1929 -- Expoziția internațională de la Barcelona.


• 1930 -- Virgil Cioflec donează colecția sa care cuprinde și opere de Luchian, luând astfel ființă Pinacoteca „Virgil Cioflec” din Cluj. Lucrări de Luchian figurează în "Expoziția de artă românească" de la Bruxelles, Haga, Amsterdam.


• 1932 -- Cu prilejul inaugurării Fundației „Ion I. Dalles” se organizează expoziția "Andreescu-Grigorescu-Luchian". Luchian este reprezentat prin mai multe lucrări de pictură și pastel.


• 1937 -- Figurează cu lucrări la Expoziția internațională de la Paris.


• 1939 -- Expoziția retrospectivă la Sala Dalles, organizată de Virgil Cioflec și Jean Alexandru Steriadi, sub auspiciile Academiei Române.[9]


• 1946 -- Retrospectiva „Luchian” la sala Căminul Artei, cu prilejul împlinirii a 30 de ani de la moarte.


• 1948 -- Este desemnat membru post-mortem al Academiei Române.


• 1955 -- Expoziția retrospectivă „Luchian” la București.


• 1956 -- Lucrări de Luchian fac parte din expoziția „Tezaurul restituit”.


• 1989 -- La Ștefănești (Botoșani), locul nașterii artistului, se inaugurează o expoziție permanentă cu lucrările sale.


• În perioada 25 mai - 27 noiembrie 2016 a fost o expoziție comemorativă Ștefan Luchian, la Muzeul Municipal București, Palatul Șuțu, cu ocazia împlinirii a o sută de ani de la moartea pictorului.


• În perioada 19 mai - 18 iunie 2017 a avut loc expoziția ArtSafari la Galeriile Kretzulescu, Calea Victoriei, București.

Despre autor:

Alexandra Chivu

Alexandra Chivu scrie pentru 9AM din anul 2021, iar în prezent ocupă funcția de redactor-șef. Ea și-a început activitatea în presă în 2016, în cadrul Facultății de Jurnalism, unde a scris câteva articole pentru site-ul instituției. Ulterior, a publicat materiale în ziarul „Ultimă oră”. Și de aici a început greul. Primul impact important în carieră a fost în cadrul Digi FM, unde a redactat știri de radio. A început munca la revista Ciao, în 2017. Nu a poposit și a continuat la Fanatik, din 2018 până în 2019. În paralel, benevol, s-a ocupat în câteva rânduri de pagina de Facebook SOS Autism Brăila. Din 2019 și până în 2021 a lucrat la Playtech, apoi a ajuns în prezentul numit 9AM.

Mai multe