Descoperirea lui Lucy a schimbat modul în care oamenii de știință privesc începuturile speciei umane, pentru că a oferit o imagine rară asupra unei etape foarte vechi din evoluție.

Scheletul său parțial a arătat că mersul biped s-a instalat înaintea dezvoltării unui creier mare, lucru care a modificat interpretarea timp de decenii a originilor umane. Lucy a devenit astfel un reper pentru studiile despre hominini și o fereastră către transformările care au modelat treptat anatomia și comportamentul uman.

Unde a fost descoperită Lucy

Lucy a fost găsită în 1974 în regiunea Hadar din Etiopia, un sit bogat în fosile ale homininilor timpurii. Echipa condusă de antropologul Donald Johanson a recuperat aproximativ 40% dintr-un schelet aparținând speciei Australopithecus afarensis, vechi de aproximativ 3,2 milioane de ani.

Condițiile geologice ale zonei au permis conservarea oaselor suficient de bine pentru a oferi informații esențiale despre anatomia și modul de viață al acestei specii.

Australopithecus afarensis.Lucy Australopithecus afarensis, Lucy's speciesfoto Svet foto/ Shutterstock

De ce este importantă Lucy

Importanța lui Lucy provine din combinația dintre vechimea sa și nivelul ridicat de conservare. Scheletul a arătat clar că această specie mergea biped, deoarece pelvisul, vertebrele inferioare și structura membrelor inferioare indicau mersul vertical.

Această descoperire a arătat că trecerea la postura bipedă a apărut mult înainte ca dimensiunea creierului să crească, ceea ce a schimbat ordinea de dezvoltare acceptată până atunci. Lucy a devenit astfel un punct de comparație pentru fosilele ulterioare.

Lucy Australopithecus afarensis on Display Natural History Museum Abu Dhabi, 4 decembrie 2025 Abu Dhabi Emiratele Arabe Unite

foto Me.Karim1983/ Shutterstock

Ce au descoperit oamenii de știință analizând scheletul

Analizele au arătat că Australopithecus afarensis avea un corp adaptat atât pentru mersul pe două picioare, cât și pentru viața în copaci, având brațe relativ lungi și o cutie craniană mică. Această combinație de trăsături arată că specia se afla într-o etapă intermediară a evoluției, păstrând caracteristici ale strămoșilor asemănători maimuțelor, dar dezvoltând abilități esențiale pentru hominini. Studiile au permis o înțelegere mai clară a tranzițiilor anatomice din acea perioadă.

De ce este considerată strămoașa tuturor oamenilor

Lucy nu este considerată strămoașa directă a fiecărui om, ci o reprezentantă a unei specii situate aproape de baza ramurii evolutive care a dus în cele din urmă la Homo sapiens.

Australopithecus afarensis este plasată într-o zonă cheie a arborelui evolutiv, deoarece combină trăsături primitive cu elemente care au devenit fundamentale pentru hominini.

Prezența mersului biped o poziționează într-o etapă timpurie care leagă specii foarte vechi de cele care au dus spre genul Homo.

Teoria evoluției și rolul lui Lucy în înțelegerea ei

Teoria evoluției explică modul în care speciile se schimbă treptat, prin variații și selecție naturală, pe o perioadă foarte lungă. Lucy oferă dovezi fizice pentru aceste transformări, deoarece arată cum o specie a dezvoltat un tip de locomotie nou, esențial pentru adaptări ulterioare.

Fosila confirmă faptul că evoluția nu a avut loc printr-un salt brusc, ci prin acumulări lente de modificări anatomice. Lucy devine astfel o piesă importantă în reconstrucția etapelor timpurii din evoluția homininilor.

Lucy rămâne una dintre cele mai importante descoperiri paleontologice deoarece a arătat că mersul vertical a apărut înaintea expansiunii creierului și a oferit date solide pentru înțelegerea fazelor timpurii ale evoluției umane.

Prezența trăsăturilor mixte a confirmat că transformările anatomice au avut loc treptat, iar localizarea sa în Etiopia a întărit ideea originii africane a homininilor. Lucy continuă să fie o referință esențială, deoarece arată în mod clar legătura dintre trecutul foarte îndepărtat și apariția speciei umane moderne.


Despre autor:


Ultima actualizare: 10 Decembrie 2025 - 05 : 12

Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.