Nu a fost niciun război, nici vreo armă secretă. A fost o explozie naturală atât de colosală, încât a făcut planeta să vibreze și a lăsat în urmă o serie de fenomene care i-au speriat până și pe cei mai raționali oameni de știință ai vremii.
Ce s-a întâmplat în acea zi din august 1883?
Totul a început în arhipelagul Indoneziei, acolo unde se afla vulcanul Krakatoa (sau Krakatau, în versiunea locală). După luni de activitate vulcanică intensă, în dimineața zilei de 27 august 1883, Krakatoa a erupt cu o forță apocaliptică. Nu a fost doar o simplă explozie vulcanică. A fost o detonație care a distrus aproape întreaga insulă și a zguduit atmosfera într-un mod nemaiîntâlnit.
Sunetul care a făcut înconjurul lumii
Explozia principală a fost atât de violentă încât a fost auzită la peste 4.800 km distanță, în Insula Rodrigues, lângă Mauritius. În Australia, oamenii credeau că are loc un bombardament. În Sri Lanka, navele au raportat vibrații în aer și pe apă. Sunetul a fost atât de intens încât a spart timpanul unor marinari aflați la 60 km de epicentru.
Instrumentele de măsurare a presiunii atmosferice de pe glob au înregistrat undele de șoc produse de explozie. Acestea au făcut înconjurul Pământului de cel puțin patru ori – un fenomen rar și incredibil chiar și pentru standardele științei moderne.
O apocalipsă naturală: moarte, tsunami și întuneric
Pe lângă sunet, consecințele au fost dramatice. Tsunami-uri uriașe – unele valuri depășind 30 de metri înălțime – au distrus sute de sate și orașe de coastă. Peste 36.000 de oameni au murit, iar alți zeci de mii au fost răniți sau au rămas fără adăpost.
Cenușa vulcanică aruncată în atmosferă a creat un efect de întunecare a cerului care a durat luni de zile. Apusurile au devenit roșii sângerii, iar în unele părți ale lumii oamenii au crezut că vine sfârșitul. În Europa și America, pictorii au imortalizat ceruri nefirești în tablourile lor, fără să știe că sursa era explozia de la Krakatoa.
Efecte globale: cum a schimbat Krakatoa planeta
Erupția nu a afectat doar zona locală. Cantitatea de praf și gaze trimisă în atmosferă a fost atât de mare încât a dus la o scădere globală a temperaturii cu aproximativ 1,2°C în anul următor. A fost o mini-iarnă vulcanică care a influențat recoltele, ecosistemele și chiar economia globală.
În plus, explozia a inspirat decenii întregi de speculații, teorii și legende. De la presupuneri că ar fi fost un semn divin, până la idei conform cărora explozia ar fi influențat mișcările tectonice ale Pământului, evenimentul a rămas în istorie drept una dintre cele mai spectaculoase și terifiante manifestări ale naturii.
Citește continuarea pe kudika.ro
Despre autor:
Te-ar putea interesa si:
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.
-
Ce planuri are PKO Bank în România: cea mai mare bancă din Polonia are active...
Sursa: futurebanking.ro
-
Sumă record cheltuită de utilizatorii OnlyFans în 2024. Câți bani au ajuns la...
Sursa: wall-street.ro
-
FRENVI, compania care îți pune pe masă tacâmuri sustenabile și comestibile
Sursa: green.start-up.ro
-
Românca Alina Sabău, antreprenoare în fashion de lux, va deschide un nou...
Sursa: retail.ro
-
Ideea simplă care digitalizează un domeniu blocat în timp | Cum funcționează...
Sursa: start-up.ro
-
Ce se întâmplă în creierul tău când faci s*x – dezvăluirile care au încins...
Sursa: kudika.ro
-
Avionul care ar fi dispărut în 1955 și ar fi reapărut în 1985. Adevărul din...
Sursa: garbo.ro