Entertainment • 8 Septembrie 2025 • 15:31 • de Redactia 9AM
Mănăstirile din România sunt mai mult decât simple monumente; ele păstrează povești fascinante, transmise de-a lungul generațiilor. Aceste legende manastiri romania îmbogățesc experiența vizitatorilor și reflectă cultura și spiritualitatea poporului român. De la albastrul misterios de la Voroneț la povestea tragică a Meșterului Manole, fiecare lăcaș de cult ascunde narațiuni care au modelat identitatea națională. Dar ce rol joacă, de fapt, aceste legende și cum ne ajută ele să înțelegem mai bine istoria și credințele strămoșilor noștri?

Vom explora împreună aceste aspecte, descoperind modul în care mănăstirile au devenit puncte de întâlnire între sacru și profan, istorie și mit. Pe lângă aceste povești, România este renumită și pentru locurile sale bântuite, care adaugă o altă dimensiune de mister și fascinație patrimoniului său cultural. De altfel, țara noastră abundă în atracții turistice care i-au cucerit pe străini, oferind experiențe unice și memorabile.

Legendele sunt esențiale în păstrarea istoriei orale, transformând fiecare mănăstire într-un univers plin de simboluri și învățăminte. Aceste povești sunt coduri culturale care ajută la înțelegerea mentalității și credințelor strămoșilor. Prin ele, mănăstirile devin puncte de întâlnire între sacru și profan, istorie și mit, oferind o perspectivă unică asupra dezvoltării culturale și spirituale a României.

Manastirea Putna, ctitorie a lui Ștefan cel Mare, este un simbol al spiritualității românești în Bucovina. A fost un centru cultural și patriotic, numit de Mihai Eminescu "Ierusalimul Neamului Românesc". Rolul său depășește dimensiunea religioasă, devenind un simbol al rezistenței și continuității spirituale. Dar ce legende învăluie acest loc sfânt și cum a contribuit Ștefan cel Mare la istoria sa?

Legenda fondării este una dintre cele mai frumoase. Se spune că, după o vânătoare, Ștefan cel Mare s-a rătăcit în pădurile Bucovinei și a ajuns la chilia lui Daniil Sihastrul. Călugărul l-a primit și l-a sfătuit să construiască o mănăstire pe valea Putnei, promițându-i ajutor divin.

Impresionat, Ștefan cel Mare a început construcția pe 10 iulie 1466. O altă legendă spune că domnitorul a tras cu arcul pentru a alege locul construcției. Acolo unde a căzut săgeata, a fost ridicat altarul bisericii. Această poveste subliniază importanța deciziilor luate sub inspirație divină și legătura dintre domnitor și credința sa.

Arhitectura reflectă stilul epocii lui Ștefan cel Mare, îmbinând influențele bizantine cu elemente gotice moldovenești. Zidurile groase și turnurile masive aveau rol defensiv, mănăstirea servind ca refugiu în timpul invaziilor. Pictura interioară prezintă scene biblice și portrete ale ctitorilor, creând o atmosferă solemnă.

Mormântul lui Ștefan cel Mare, situat în pronaos, atrage mii de pelerini și turiști. Legenda spune că, înainte de moarte, domnitorul a cerut să fie înmormântat aici pentru a veghea asupra țării. Atmosfera încărcată de istorie și spiritualitate face din Putna un loc de pelerinaj major.

Citește continuarea pe kudika.ro

Despre autor:

Redactia 9AM

Ultima actualizare: 8 Septembrie 2025 - 03 : 09

Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.