Google a anuntat ca a primit, in patru luni, aproape 145.000 de solicitari de stergere din cautari a unor linkuri, in baza "dreptului de a fi uitat", in conformitate cu controversata decizie din luna mai a Curtii Europene de Justitie (CEJ).

Operatorul celui mai utilizat motor de cautare din lume a infiintat un site si o comisie de experti pe 30 mai, pentru a respecta o decizie a Curtii Europene de Justitie (CEJ), conform careia utilizatorii europeni pot cere Google si altor motoare de cautare pe internet sa stearga din rezultatele cautarilor online unele link-uri catre stiri, decizii judecatoresti si alte documente care contin informatii inadecvate, irelevante si care incalca dreptul la viata privata, informeaza AFP.

Astfel, in primele zile de la punerea in aplicare a acestei decizii, Google primise deja 12.000 de cereri in acest sens. De atunci, numarul solicitarilor a crescut la 144.954, potrivit raportului facut public vineri, ceea ce a dus la eliminarea din cautari a 497.695 de linkuri. Google nu mai indexeaza 41,8% dintre linkurile care i-au fost semnalate, potrivit aceluiasi document.

Retail jobs

Potrivit raportului, francezii si germanii se numara printre europenii care au trimis cele mai multe solicitari, 28.912, respectiv 24.979. Raspunsul reprezentantilor Google a fost din ce in ce mai refractar in decursul ultimelor luni, potrivit unui studiu realizat de agentia Reputation VIP in 30 de tari europene, alcatuit pe un esantion de 15.000 de cereri de eliminare a unor link-uri de pe motorul de cautare: in perioada 23 - 29 iunie, Google a raspuns pozitiv la 57% dintre aceste cereri. Trei luni mai tarziu, in septembrie, 72% au fost refuzate.

In ultimele trei luni, Google a refuzat aproximativ 60% din cererile primite, pentru motive diferite, potrivit aceluiasi studiu. Cel mai des intalnit motiv pentru refuz (in 26% din cazuri) a fost acela ca Google a considerat ca informatiile vizate nu priveau viata privata, ci cea profesionala. Un alt motiv invocat de Google a fost acela ca persoana care solicita eliminarea unui link era chiar autoarea continutului pe care il dorea sters (o fotografie sau un comentariu pe un forum de discutii spre exemplu). Alt motiv pentru refuz a fost acela ca informatiile solicitate a fi sterse erau de actualitate, referindu-se la persoane publice (artisti, jurnalisti, prezentatori de televiziune, politicieni, directori de companii etc.).

Citeste si:
Mama Geta, primele declarații după ce fiul ei a cerut-o în...
Mama Geta, primele declarații...

Compania a primit solicitari de eliminare din cautari a unor linkuri care vizau informatii referitoare la caziere judiciare, fotografii care surprindeau persoane in ipostaze jenante, comentarii agasante si injurii, acuzatii aduse unor persoane in urma cu decenii, articole de presa.

In cazul respingerii solicitarilor primite, link-urile respective au continuat sa fie indexate pe motorul de cautare. Intervalul de timp de procesare a solicitarilor este, in medie, de 24 de zile pentru perioada de trei luni analizata in acest studiu. Din cele 15.000 de cereri de eliminare a unor link-uri, analizate in cadrul studiului, 53% nu primisera un raspuns pana pe 20 septembrie.

Recent, Google a initiat un turneu european de reuniuni publice despre "dreptul la uitare" si eliminarea de link-uri la cerere, in conformitate cu controversata decizie din luna mai a Curtii Europene de Justitie. Reprezentantii Google au spus ca vor sa gaseasca prin intermediul acestor discutii un echilibru "intre dreptul persoanelor la uitare si dreptul publicului de a fi informat".

Citeste si:
Timisoara: activista turca Oral Nalan ramane in arest, respingand...
Timisoara: activista turca...

Decizia Curtii Europene de Justitie a fost o surpriza pentru Google si alte companii de profil aflate in atentia Uniunii Europene pentru practicile in domeniul respectarii vietii private. Blocul comunitar vrea sa extinda prerogativele autoritatilor de reglementare in domeniul protejarii datelor, astfel incat acestea sa poata aplica amenzi in cazul nerespectarii prevederilor legale.

Dezvaluirile legate de spionarea de catre Statele Unite a unor cetateni ai UE, inclusiv a unor politicieni, intre care cancelarul german Angela Merkel, au sporit atentia acordata protejarii vietii private. Directorul general al Google, Larry Page, a avertizat insa ca decizia CEJ ar putea incuraja regimurile politice represive sa incerce sa cenzureze internetul, potrivit unui interviu acordat Financial Times.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.