Dupa ce „The New York Times” a scris ca este „una dintre operele de arta cele mai bogate in umanitate inspirate din acest razboi trait indelung”, spectacolul Black Watch al Teatrului National al Scotiei (gazduit de St. Anne’s Warehouse, una dintre scenele cele mai deschise experimentului din New York) se joaca seara de seara cu casa inchisa.
Americanii au dat na­vala sa vada cum este trata­ta pe scena o tema politica ce agita spiritele in agora publica mondiala de atata vreme. Iar spectacolul semnat de John Tiffany, plecand de la piesa lui Gregory Burke, le-a dat satisfactia emotiei vii, a nodului in gat, o varianta a sublimarii ideilor antirazboi de care aveau atata nevoie.

Ceea ce reuseste regizorul este sa anuleze ariditatea temei - la urma urmei e vorba despre viata de recrut a unor tineri scotieni care nu stiu prea bine de ce s-au inrolat si afla cu groaza, in plina tensiune a razboiului, ca nici aceia care i-au trimis acolo nu au o idee prea clara despre scopurile acestei misiuni.


Despre autor:

Gandul

Sursa: Gandul


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.