Romanii de la Cabaret Voltaire

Din 20 septembrie 2006 si pina in februarie 2007, curatorul Adrian Notz, in cooperare cu Raimund Meyer si Juri Steiner, a organizat o expozitie dedicata aportului romanesc la miscarea internationala DADA. In cautarea urmelor, influentelor si a noilor cartografii ale DADA-ului, Cabaret Voltaire recontextualizeaza importanta Europei de Est si a acelor tineri exilati cu „alura de orientali“ (cum scrie Hugo Ball in jurnalul sau), printre care se numarau: Marcel Iancu, pictorul, George Iancu si Tristan Tzara, „imblinzitorul de acrobati“. Tom Sandqvist acorda importanta rolului jucat de influentele est-europene iudaice. Toti romanii de la Cabaret Voltaire au fost crescuti si educati in traditia si cultura ebraica din acea epoca. Aceasta perspectiva istorica este largita si imbogatita acum prin participarea unor nume importante ale scenei de arta contemporana romaneasca. La Cabaret Voltaire au fost expuse lucrarile unor artisti precum Mircea Cantor, Stefan Constantinescu, Harun Faroki (Cehoslovacia) si Andrei Ujica, Ion Grigorescu, Marcel Iancu, Sebastian Moldovan, Ciprian Muresan, Dan Perjovschi, Lia Perjovschi, Cristi Pogacean si Tristan Tzara. Aceasta expozitie itineranta de la Cabaret Voltaire ajunge acum la Stockholm, dupa etapele Sibiu si Praga.

Expozitia se afla in prezent la Stockholm, in Suedia, unde structura expozitionala flexibila a permis introducerea de lucrari noi, realizate de Irina Botea, Sebastian Moldovan, Florin Tudor si Mona Vatamanu. Lucrarile unor artisti suedezi legati de dadaism au fost si ele incluse: lucrarile Gretei Knutson-Tzara, sotia lui Tzara, cel mai important film al lui Viking Eggeling, „Diagonalsymfonin“ („Simfonia diagonala“), si filmele de scurtmetraj ale artistului suedez de origine romana Dorinel Marc. Färgfabriken din Stockholm este o fosta fabrica de arme, mai apoi de culori, de la 1890, reamenajata si transformata intr-un spatiu expozitional impresionant.

---

Despre autor: