Social 20 Iulie 2007 00:22
Vulnerabilitatea monumentelor contemporane si lipsa lor de consistenta este tema exploatata de artistii romani la editia din acest an a Bienalei.

Olimpiada de arta mondiala se manifesta prin patru mari evenimente: Art Basel, German Documenta, Munster Skulpture Project si, cea din urma, superioara numeric, Bienala de Arta de la Venetia.

Se poate vorbi despre aceasta olimpiada a artei mondiale, care se va termina cu decernarea Leului de Aur uneia dintre tarile participante la sfirsitul lui noiembrie, ca fiind undeva la extreme, intre pavilioane foarte reusite si unele superficiale. Daca Sophie Calle, reprezentanta pavilionului francez, precum si pavilioanele scandinav, al Rusiei, al Elvetiei, Belgiei, Coreii si Statelor Unite au dat dovada de niste manifestari profund sociale, incadrate in tema si care te surescita din prima, nu acelasi lucru se poate spune si despre reprezentantii Germaniei, Austriei, Australiei sau Romaniei.

Ne putem mindri cu lucrarea (desenata cu creta alba, pe un coridor negru) lui Dan Perjovschi, guest artist in pavilionul italian, „V Drawing“, plina de observatii care dau de gindit asupra societatii consumeriste suprasaturate de media, realizata intr-un mod tehno-comic-minimalist.

Pavilionul romanesc, plasat printre cele din urma in Giardini, intitulat „Low Budget Monuments“, se deschide cu obeliscul alb al lui Cristi Pogacean, construit pe tipul mai multor casute pentru pasari, in care se pun graunte in fiecare zi si pe care porumbeii le apreciaza cu siguranta. Un monument inchinat vulnerabilitatii monumentelor contemporane si povestilor din spatele lor. Gindindu-se la aceiasi porumbei, Victor Man a umplut literele din beton de deasupra pavilionului romanesc cu haine din blana, iar in interior si-a dedicat un monument lui insusi, unde informatii personale (in special despre copilaria sa, probabil, si aici ma refer la catelul bibelou din portelan ciobit, la neonul prafuit, la vitrina goala cu un cap de baiat si o carte postala, pe care cu totii le-am avut in comun, ca tineri concetateni, sau la excelentul tablou monocrom cu piesa de teatru mascat de la gradinita) se rasfring in spatiul public si incearca sa ajunga la un compromis.

Cristi Pogacean este autorul celei mai admirate lucrari, „Rapirea din Irak“, facuta sub forma de carpeta. Trimiterea la „Rapirea din Serai“ a fost insa gustata numai de romani. Un artist, deci o persoana publica, e apreciat tocmai pentru accesele de confesiune si izolare personala, lucruri care stau complet in contrapunct si sint exprimate conceptual prin acest „Monument to Victor Man“. Acelasi artist expune trei cadre din filmul „Nosferatu“, unde se traseaza o cruce pe usile bolnavilor de ciuma, referindu-se la carantina pe care o instaureaza adesea societatea asupra celor exclusi, asupra nonpersoanelor care formeaza apoi comunitati ostracizate, lipsite de o existenta reala in cadrul ei. Mona Vatamanu si Florin Tudor, intr-un performance filmat, retraseaza cu bete si sfoara conturul Bisericii Vacaresti, darimata in 1986, si il completeaza vizual cu citiva saci de ciment din care se scurge praf pe perete, reprezentind clepsidre care marcheaza trecerea dintre un neclar „atunci“ si un problematic „acum“.


Despre autor:

Cotidianul

Sursa: Cotidianul


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.