Calfe si meserii, trei ani si o zi

Momentul organizarii lor nu se cunoaste, dar aceasta forma de asociere le era cunoscuta colonistilor germani din zonele din care au venit. Astazi (orele 16.00, curtea Muzeului de Istorie), Parohia Evanghelica C.A. din Sibiu, Deutsche Gesellschaft e.V. Berlin si Muzeul National Brukenthal - Muzeul de Istorie/Casa Altemberger deschid expozitia "Bresle sibiene si calfe calatoare europene".

Prima atestare documentara a breslelor sibiene dateaza din anul 1367 si se refera la breasla tabacarilor, iar pe 9 noiembrie 1376 reprezentantii celor Sapte Scaune si ai mestesugarilor au aprobat pentru breslele din Sibiu, Sebes, Sighisoara si Orastie primul statut, precizeaza muzeografele Olga Besliu si Raluca Francu. El consemna reinfiintarea breslelor, statutele "cele vechi si rele" fiind inlocuite cu altele noi, valabile "pentru toate breslele de mestesugari care sunt ori vor fi". Dezvoltarea orasului, a breslelor si a comertului au fost o constanta pentru Sibiul secolelor XIV - XVIII, perioada in care a fost cel mai important centru mestesugaresc din Transilvania. Numarul breslelor sibiene a crescut de la 19 in 1376, la 26 bresle in 1719, 34 bresle in 1724, 40 bresle in 1780. Daca la inceput activitatea breslelor a stimulat dezvoltarea mestesugurilor, dupa aproape cinci sute de ani, regulile rigide care urmareau mentinerea micii productii faceau dificila intrarea in breasla, limitau numarul calfelor si al ucenicilor au devenit o frana in evolutia economica a oraselor. Ca urmare, prin decretul din 1872 ele au fost transformate in cooperative mestesugaresti.

---

Despre autor: