Social 28 Iunie 2007 01:37
Autoritatile din Romania trebuie sa solutioneze pana la sfarsitul anului 2009 peste 16.600 de cereri de despagubire ale refugiatilor din Basarabia, ale caror case si terenuri au fost sechestrate, retinute sau ramase ca urmare a inceperii razboiului si a aplicarii Tratatului de pace intre Romania si Puterile Aliate si Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947. Despagubirile pe care statul va trebui sa le achite cetatenilor romani pentru bunurile din Basarabia, Bucovina de Nord si tinutul Herta sunt estimate la cateva miliarde de euro.

Potrivit Legii 290/2003, despagubirile individuale vor fi platite esalonat, pe parcursul a doi ani consecutiv pentru achitarea tuturor dumelor solicitate, fiind necesar un interval de cinci ani. Despagubirile se acorda in natura, in limita disponibilitatilor, din domeniul privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale, sau in bani. Din cele 16.600 de dosare inregistrate la nivelul intregii tarii au fost solutionate doar 16%, restul fiind in lucru. Acest lucru se intampla si pentru ca la nivelul prefecturilor s-a luat decizia ca intai sa se rezolve dosarele privind legile fondului funciar si apoi cele din Legea 290/2003, pentru a evalua cat teren disponibil mai este pentru restituirile in natura din fiecare judet. in cazul in care pentru basarabenii care solicita despagubiri in natura nu mai este teren disponibil, acestia vor primi bani in functie de suprafata pe care a detinut-o fiecare in Basarabia.

ALAMBICAT. intarzierea sau incetineala cu care se solutioneaza dosarele se datoreaza si din cauza ca mare parte din solicitanti a venit cu proba "cu martori". Adica in lipsa actelor care au fost lasate in goana din calea razboiul sau au fost pierdute, solicitantii pot aduce doi martori credibili pentru a demonstra proprietatea pe care au avut-o. Procedura pare simpla, dar este destul de alambicata: pe langa cei doi martori (care la vremea respectiva trebuie sa fi avut minimum 14 ani), trebuie facuta dovada ca macar ai incercat sa obtii de la autoritatile din Republica Moldova sau Ucraina o dovada a existentei proprietatii pentru care soliciti despagubiri. Or, in multe cazuri se reclama faptul ca arhivele celor doua tari nu mai detin astfel de acte si dosare si nu pot elibera copii doveditoare pentru cetatenii romani care solicita despagubiri. Unii prefecti din Romania au reclamat chiar o slaba colaborare cu autoritatile moldovenesti sau ucrainene in aceasta privinta. Prefectura din Brasov, ca si cea din Valcea, a preferat in multe cazuri sa solicite personal autoritatilor din cele doua tari sa elibereze acte doveditoare pentru mai multi solicitanti deodata. Aceasta solutie s-a preferat in cazul in care solicitantii erau batrani si nu aveau rude care se puteau ocupa de obtinerea "hartoagelor" necesare, iar deplasarea lor in tari straine era aproape imposibila.

"E foarte dificil de gasit astfel de martori credibili. si trebuie sa faci si dovada ca ai solicitat autoritatilor din Republica Moldova sau Ucraina si ca n-ai primit raspuns. Majoritatea celor care au depus dosare a venit cu proba martorilor. Care este o proba, fara doar si poate, discutabila. Am solutionat mare parte din ele si am ramas cu cele in care este vorba despre suprafete mari de teren", spune prefectul de Galati, Mihai Capra.

Cele mai serioase probleme sunt cele de constatare a credibilitatii martorilor. in Valcea, de exemplu, prefectul Anuta Handolescu povesteste de niste cazuri in care au fost adusi ca martori oameni care in anii '40 nu aveau mai mult de 3 ani. "Pai, ce sa-mi spuna ei? Le-am respins dosarele, dar au contestat si au castigat in instanta. si iar au ajuns dosarele la noi." Prefectul de Valcea spune ca legea este ambigua si nu precizeaza criterii clare in ceea ce priveste martorii din aceste dosare de despagubiri.


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.