Revolutia lui Djuvara cucereste elita istoricilor

Neagu Djuvara sustine in cartea sa "Thocomerius - Negru Voda. Un voivod cuman la inceputurile Tarii Romanesti", publicata recent la Editura Humanitas, ca primii conducatori romani erau de origine cumana. Istoricul nu spune ca teoria sa ar fi o noutate absoluta si face trimitere, de altfel, in interviul acordat lui Eugen Istodor in Cotidianul, la Nicolae Iorga, care inca din 1927, intr-o conferinta la Academia Romana, vorbea despre originea cumana a numelui domnitorului Basarab, referindu-se, implicit, si la radacinile etnice ale acestuia. Djuvara porneste de la nenumarate topologii cumane, precum si de la date istorice care tin de miscarile populatiilor migratoare in perioada medievala, explicind ca rolul cumanilor in istoria romanilor a fost mult mai mare decit se afirma acum in istoria oficiala.

Desi afirmatiile lui Neagu Djuvara nu reprezinta o premiera, faptul ca le-a publicat a inceput sa stirneasca reactii, daca luam in considerare cele peste doua sute de comentarii postate pe site-ul web Cotidianul. Cititorii s-au impartit, treptat, in doua tabere, unii declarindu-se foarte receptivi la ideea unor influente cumane pina acum ignorate in propria cultura, in vreme ce altii prefera sa creada in istoria oficiala a nucleului daco-roman, superficial afectat de ciocnirea cu slavii si cu alte populatii.

Pe de alta parte, istoricii carora le-am cerut opinia se declara de acord cu teoria lui Djuvara, desi unii dintre ei nu au apucat sa parcurga volumul lansat la Bookfest.

Istoricul Serban Papacostea este de parere ca afirmatiile lui Neagu Djuvara cu privire la rolul important jucat de cumani in istoria romanilor se sustin intru totul. "Nu e cazul sa avem false emotii istorice", a spus Papacostea. "Cumanii, ca si inaintasii lor, pecenegii, au jucat un rol extrem de important in istoria noastra pina in secolul al XIII-lea, cind au fost anihilati de invazia tatara. O parte dintre ei s-au asimilat si au furnizat «cadre» pentru boierimea romana. Nu e nici o rusine in asta. Asa s-au petrecut lucrurile in toate istoriile Europei. Primul stat rus, de la Kiev, a fost intemeiat de nordici, iar englezii au fost in buna masura organizati de normanzii care au venit peste populatia anglo-saxona. Numele de «Basarab» e de origine cumana si inseamna «parinte dominator». S-ar putea ca acesta sa nu fi fost numele lui, ci denumirea unei institutii politice, gen «cneaz» sau «voievod», dar si daca acesta ar fi fost cu adevarat numele lui, si el insusi de origine cumana, nu e un lucru jenant. Important este ca Basarab a avut un rol esential in constituirea si confirmarea primului stat valah, Tara Romaneasca, mai ales prin victoria asupra regelui Ungariei, Carol Robert, care dorea sa desfaca unitatea statala dintre Carpati si Dunare."

Ovidiu Pecican saluta lucrarea lui Neagu Djuvara, pe care o considera excelent scrisa si o buna baza de discutie: "E o carte trasnet care reuseste sa atraga atentia asupra unui subiect important. E bine ca disloca ideea continuitatii eterne. E plauzibila, credibila si foarte bine scrisa. Ipoteza aportului cuman la fondarea statului valah si a celui moldovean este intemeiata si demna de a fi sustinuta. Ea are precedente glorioase. Augustin Thierry, istoric romantic francez, a formulat pentru prima data ipoteza contributiei «nou-venitilor» la formarea popoarelor Europei medievale. La noi, in perioada interbelica, Petre P. Panaitescu a stirnit un adevarat scandal la Academia Romana, remarcind ca aristocratia din Tarile Romane, la inceputul existentei lor statale, era alogena: cumano-slava. Noutatea consta in curajul civic al domnului Djuvara si in excelenta punere in perspectiva comparatista, el mergind cu comparatia pina in China. In opinia mea, lucrarea Domniei sale este extrem de importanta pentru ca redeschide o dezbatere amorsata dupa Revolutie de Lucian Boia cu volumul «Istorie si mit», aparut in 1997, dar inhibata de cei care raspund de linia oficiala a istoriografiei noastre".

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe