In urma cu mai bine de sase ani, Dan Sorin Cojocaru invita lumea artei la un "spectacol al culorilor" rupt din inima sa. Era in panzele tanarului, care nici nu implinise 24 de ani, o bucurie molipsitoare izvorata din pasiunea cu care se aventura pe drumul anevoios al afirmarii.

Dezinvolt in gesturi, sigur pe forta puterii sale de exprimare plastica, Sorin Cojocaru anunta o riguroasa si echilibrata angajare in decriptarea mirajului spre care pornise; parea el insusi, calm, stapanit, cvasinepasator fata de virtualele capcane si riscuri cu care orice artist se confrunta. Dupa aproape sapte ani de cautari, de asumare tacita a "marii lectii" pe care o provocase si o astepta, l-am revazut in ipostaza de invingator. Saltul calitativ in ce priveste stilul, tehnica de lucru si nuantarea paletei cromatice erau, fara indoiala, rezultatul unui indelung si febril exercitiu; a lucrat si a expus in cateva orase din Europa, unde nu a ocolit muzeele, operele marilor maestri, care, cu siguranta, l-au ajutat sa-si clarifice multe intrebari. Recenta expozitie de la galeria "Apollo" a lui Sorin Cojocaru mi-a oferit prilejul unui dialog pe tema etapelor parcurse in toti acesti ani si, evident, a posibilitatii de comercializare a lucrarilor. "M-am aventurat in arta - in perioada liceului si in primii ani de facultate - pornind de la studiul dupa realitate, ca forma, structuri, raporturi", se confeseaza. "Aceste elemente si acest discurs le-am luat si purtat, ca atare, ca niste valori de sine statatoare, reusind sa-mi construiesc un mod de a gandi, de a vedea si structura ideile.

Incepand din ultimii ani de facultate la Bucuresti si pana la anii de studiu la Milano, am trecut la forma pentru forma si limbajul pentru limbaj, expresia pornind de la imagini percepute prin mecanismul memoriei involuntare - de precizat, totusi, ca de asemenea avem de-a face cu niste valori investite cu incredere, stabile. Forma la care am trecut, in ultimii ani, a fost cea a conceptului care genereaza imagini, care, la randul lor, reinnoiesc conceptul prin feed-back. Formele si stilul nu mai sunt cautate dinainte de concept, ci vin de la sine, in mod natural".

In expozitia de la "Apollo", a incercat sa aduca impreuna "unele influente din anumite curente artistice care s-au manifestat mai putin in Romania", dar pe care le-a simtit aproape: postminimalismul, neopop etc. "Fiecare curent si manifestare artistica sunt produsul unei conjuncturi economice, sociale si istoric-culturale dintr-un anumit spatiu, iar eu am incercat sa-mi dau seama in ce masura ma pot defini anumite forme de expresie si, totodata, cat anume poate fi perceput sau poate avea impact asupra publicului acest tip de demers; cat de mult se poate detasa publicul roman iubitor de arta de «axa pretiozitate naiv slefuita», imprecizie generatoare de sensibilitate; in ce masura niste forme seci, care nu genereaza sentimentul de valoare prin ele insele, asa cum ii place publicului roman sa vada de obicei, mai impresioneaza. O alta tema abordata a fost cea a emoticon-urilor din web chat, a comunicarii stilizate si a emotiei stilizate, a gestului alaturat abstractizarii si codificarii pana la disparitie a emotiei...

Expozitia a fost o incercare de a ma autodefini intre bazele si valorile primite ca atare in Bucuresti si contactul cu niste culturi cu care am incercat sa-mi gasesc unele afinitati". Cam asa gandeste Sorin Cojocaru, iar sensibilitatea cu care isi construieste discursul plastic a cucerit si cucereste peste tot in lume. Lucrarile sale, de dimensiuni mari, se vand intre 3.000 si 4.000 de euro.


Despre autor:

Curierul National

Sursa: Curierul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.