Inflatie de joburi in mass-media

Aparitia de noi ziare, televiziuni si radiouri a dus la un dezechilibru intre cererea de jurnalisti si oferta de pe piata. De o luna exista Kanal D si Cosmos TV, zilele acestea asistam la aparitia Antenei 2 si Romantica. Au fost castigate 89 de licente TV prin satelit, dintre care noua sunt iin provincie. in viitorul apropiat, se vor lansa iinca 17 posturi de televiziune. Editura Nemira isi face radio cultural si ziarul Sport Total - radio de nisa. Daca adaugam si schimbarile de proprietari in canalele media ce-si doresc tiraje si audiente cat mai mari, se ridica iintrebarile: unde anume va fi gasita "forta de munca" si care va fi pretul ei?

Decembrie ‘89 a trecut presa prin bataia pustilor. Acolo a ramas

Inainte de 1989, jurnalism s-a facut sub "inaltul patronaj" al PCR. Au existat si cateva oaze de libertate. In presa studenteasca si, mai ales, in cea din provincie. Singurii care au rezistat pe piata sunt iesenii din jurul Opiniei Studentesti. De la Scanteia, Romania libera, Flacara si Saptamana au plecat cativa care azi au ajuns in "vitrina corifeilor". Au fost si noi intrari pe piata: Cristian Tudor Popescu este unul dintre exemple.

"Scoli de presa" au fost, o lunga perioada de timp, Expresul si Evenimentul zilei. Aici au trecut prin toate formatele de presa si prin toate functiile jurnalisti, azi controversati, precum Sorin Rosca Stanescu, Cornel Nistorescu sau Ion Cristoiu. Cu ei, a ars etape si generatia de 35-45 de ani care se afla azi pe nivelul de de top sau middle management in cele mai importante publicatii. Adaugam si singura "scoala de presa" de provincie, Monitorul, care "a populat" cu jurnalisti majoritatea ziarelor bucurestene.

Cu audiovizualul a fost mai greu... TVR si Radio Romania au furnizat specialistii, la vedere sau "pe blat", pentru TV SOTI sau Nova 22. Apoi a aparut "scoala BBC", de unde s-au ivit cateva sute de jurnalisti care au migrat in televiziuni. Multi dintre acestia au lucrat la TELE 7abc si la PRO TV.
Azi, din pacate, niciun canal media nu mai este generator de profesionisti. Au mai aparut o multime de universitati si facultati de jurnalism. Nu se stie cate dintre acestea dau "carne" pietei, dar se stie ca iintr-un an "genereaza" cateva sute de absolventi.

Brandingul personal a insemnat cresterea salariilor
Prin 1994, se formeaza primele mari branduri de televiziune sau de radio in Media Pro: Florin Calinescu, Andreea Esca, Andrei Gheorghe sau Razvan Exarhu. Odata cu acest fenomen, incepe o crestere a recompenselor postului catre vedete. Taxarea si impozitarea excesiva a salariatilor si firmelor angajatoare duc la felurite variante de plata. Acestea sunt valabile si astazi. Prima a fost contractul de colaborare. Imediat, au aparut firmele ce presteaza activitati pentru canalul media si care au redus taxarea de la mai mult de 158% la 19%, adica valoarea TVA-ului.

Legalizarea drepturilor de autor a redus iarasi impozitarea la 10%. Astazi se practica realizarea unui contract de munca pentru salariul minim din domeniu, care este de aproximativ 1.000 RON, si a unui contract de drepturi de autor pentru suma negociata. In viziunea lui Cristi Godinac, Presedintele Uniunii Sindi-cale "MediaSind", contractele de drepturi de autor sunt legale, dar nu morale, lipsind jurnalistul de dreptul unei pensii mai mari.

Relansarea Antenei 1 din 2003, care a adus cateva vedete din PRO TV, a generat, de asemenea, primul salt al veniturilor celor "de pe sticla". Protagonisti sunt Mandruta, Berecleanu, Zaharescu sau Gheorghe dintre vedete, Sergiu Toader si Sorin Enache, dintre manageri.

Escaladarea preturilor

La iinceputul lui 2004, se produce un adevarat cutremur pe piata muncii, odata cu "vanatoarea" de jurnalisti a Realitatii TV. Niciodata nu s-au facut declaratii pe acest subiect, dar "iin piata" se cunosc preturile. De pilda, un prezentator de stiri a ajuns sa castige circa 6.000 de euro pe luna, iar realizatorii de talkshow-uri sar bine de 10.000. Se vorbeste despre sume delirante oferite noilor veniti. Odata cu vedetele, vin si profesionistii care "nu se vad": editorii, producatorii, operatorii, sunetistii, regizorii. Pentru a-i face sa renunte la contractele in derulare, sunt oferite conditii mult mai bune.

in principiu, azi ai de unde alege: numai in Bucuresti exista 63 de televiziuni in stare de functionare (conform cu site-ul CNA), 28 de radiouri, 10 saptamanale onorabile si peste 25 de cotidiene cu o istorie mai iindelungata de un an. Fara sa punem la socoteala si cel mai mare furnizor de resurse umane, provincia, Cristian Godinac apreciaza ca astazi, in Romania, lucreaza 20.000 de jurnalisti, majoritatea fara studii superioare. Ioana Avadani, directorul Centrului de Jurnalism Independent, afirma ca "nu exista niciun inventar, pentru ca nu exista nicio definitie a jurnalistului".

Criza este agravata in 2006 de aparitia agentiei de presa NewsIn. Trustul Ringier sufera cel mai mult: Andreea Rosca este primul transfer de marca. Urmeaza formarea noii echipe The Money Channel. Un grup destul de numeros pleaca de la Capital pentru salarii aproape duble, la care se adauga cativa jurnalisti din Media On si de la Averea.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe