Investitiile masive sunt singura solutie pentru retehnologizarea sistemului energetic, de unde provine 75% din poluare. Romanii trebuie sa constientizeze pericolul lipsei de energie si sa consume mai putin; altfel, in curand, nu vor mai consuma deloc.

In ultimul secol, 50% din suprafata Pamantului a fost transformata in mod radical.

Numarul vertebratelor s-a injumatatit, in timp ce numarul populatiei a crescut de patru ori. Diverse specii dispar intr-un ritm de 1.000 de ori mai accelerat decat ar disparea in mod natural.

15% din biodiversitate este amenintata cu disparitia. Padurile se restrang cu noua milioane de hectare pe an - suprafata egala cu cea a Portugaliei.

50% din pasunile lumii s-au transformat in desert.

96% din ghetari si-au diminuat marimea.

60% din ghetari vor disparea pana in 2050.

Un miliard de oameni sufera de lipsa de apa in 2007.

Numarul furtunilor a crescut de cinci ori, al inundatiilor, de sase ori, iar al incendiilor, de zece ori.

Malaria s-a raspandit la altitudini nefiresc de inalte, precum Anzii Columbieni, care au peste 2.000 de metri.

Pana in vara anului 2050, in Oceanul Arctic nu va mai fi deloc gheata.

Oamenii cheltuiesc cu 20% mai mult decat genereaza natura, imprumutandu-se astfel din resursele generatiilor viitoare.

Romania va avea in curand prima sa Politica de Mediu

De la aceste constatari ingrijoratoare a plecat Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare (IPID) atunci cand cei 16 membri ai Consiliului Director IPID, toti experti in domenii vitale pentru Romania, au hotarat sa elaboreze o propunere de politica de mediu care sa alinieze tara noastra la celelalte state europene in combaterea poluarii.

In acest sens, IPID a organizat, la sfarsitul lunii februarie, imediat dupa Forumul Economic de la Davos, alaturi de Asociatia Romana pentru Clubul de la Roma (ARCoR), o dezbatere pe tema "Schimbari climatice. Energie. Protectia Mediului", la care au participat si reprezentanti ai ministerelor, institutiilor de specialitate, partidelor politice si ai societatii civile.
Doua saptamani mai tarziu, intr-o conferinta de presa, institutul a anuntat concluziile acestei dezbateri, care vor sta la baza Strategiei de Securitate Energetica a Romaniei.

Iata cateva dintre aceste concluzii:

Principala cauza a poluarii o constituie 75% din emisiile de dioxid de carbon rezultate din sectorul energetic (producerea curentului electric cu ajutorul petrolului sau al carbunelui, arderea gazelor naturale, transporturi - avion, automobile, vapoare). Stoparea poluarii este cu atat mai dificila, cu cat energia este folosita de omenire in procesul de dezvoltare.
Interesul national.

Protocolul de la Kyoto, din domeniul mediului, obliga toate statele lumii sa aplice politici care sa reduca cu 20% emisiile de gaze cu efect de sera pana in 2020. Consiliul European a stabilit acordarea a 3% din PIB pentru dezvoltare si cercetare in domeniul mediului si al energiei. "Romania, ca membru UE, are obligatia sa-si insuseasca si sa implementeze toate reglementarile europene si sa actioneze in acest sens", a spus directorul executiv al IPID, Calin Georgescu. Incalzirea globala nu este un proces lent, asa cum se credea pana acum, si se impune constientizarea acestui lucru.

Energia are un impact important asupra mediului, iar, pentru a reduce poluarea, Romania are nevoie de utilaje noi si de investitii masive in tehnologii nepoluante, de pana la sapte miliarde de euro.
Responsabilitatea politica.

De 15 ani, Romania nu are o entitate care sa se ocupe de elaborarea unor strategii. Lipseste un Minister al Energiei si al Resurselor, care sa trateze toate aceste probleme complexe. Eficienta energetica a inceput sa fie discutata in Romania doar la nivel de declaratii, dar realizarile practice sunt foarte putine.

Pentru presedintele IPID, Daniel Daianu, "este o mare dezamagire ca nu am fost capabili pana acum sa avem un numar de masuri care sa ne pazeasca de confruntarea cu viitorul. IPID va face acest lucru si va elabora prima propunere de politica in domeniul mediului. Trebuie sa constientizam ca lucrurile nu se vor schimba si trebuie sa cautam solutii la problema Romaniei - productivitatea. Daca piata energetica nu este reglementata cat de repede, vom plati si va fi foarte grav".

Solutia: 7 miliarde de euro. Pentru rezolvarea problemelor legate de emisiile de dioxid de carbon, Uniunea Europeana planuieste sa cheltuiasca pana la sfarsitul acestui deceniu peste o mie de miliarde de euro, iar la nivel global se preconizeaza investitii de 30.000 de miliarde de dolari. Sistemul energetic romanesc este foarte invechit, de aceea polueaza. Folosim sisteme rusesti, din anii ‘60-‘70, iar investitia pe care trebuie sa o facem este de 7 miliarde de euro.

Directorul general al Institutului de Studii si Proiectari Energetice, Dan Gheorghiu, spune ca Romania arde gazul in cazane vechi, in conditiile in care unele noi ar produce aceeasi cantitate de energie cu de doua ori mai putin combustibil. In cazul gazelor naturale, pentru un kilowat ora produs, consumam de doua ori mai mult decat se consuma in UE. "Producem total ineficient. Ne chinuim de 18 ani sa aducem aparatura noua si nu reusim. Ne dam foc la bani. Daca nu se ia o decizie maine, in acest sens, in 2010-2012 vom avea o criza energetica", spune el.
Importator net de energie.

Este foarte important ca aceste actiuni sa fie demarate in regim de urgenta, deoarece pentru o investitie in energie este nevoie de 5 pana la 15 ani. Termenul-limita dat de Uniunea Europeana pentru a ne alinia la celelalte state este anul 2012. Europenii ne pun la dispozitie si bani, dar doar o treime din cat avem nevoie - 4,5 miliarde.

Restul surselor financiare trebuie identificat separat. In caz contrar, tara noastra, care mai are rezerve de petrol doar pentru urmatorii 15 ani, risca sa devina importator net de energie in 6 pana la 10 ani. Lipsa accesului la energie pentru un popor are consecinte grave, deoarece este un produs indispensabil, cu mare valoare economica, sociala, strategica si politica. Chiar si in prezent suntem dependenti de importuri: petrol 54% si gaze 50%.

Eficientizarea consumului. Cu cat vom importa mai mult, cu atat factura la energie va fi mai scumpa. "Daca nu vor fi efectuate investitii in eficientizarea consumului, scumpirea energiei va duce la erodarea avansului prognozat al veniturilor populatiei", a apreciat Daniel Daianu.

In Romania sunt 85.000 de blocuri, trei milioane de apartamente si sapte milioane de persoane care locuiesc in ele. "Daca vom face investitii, pierderile de energie vor fi reduse cu 50%, iar factura poate deveni acceptabila", a spus Aureliu Leca, profesor la Universitatea "Politehnica" Bucuresti.

Schimbarea modului de gandire. Ionut Purica, din partea ARCoR, a atras atentia ca anumite cicluri tehnologice trebuie regandite. De exemplu, industria cimentului produce emisii de CO2, care contribuie la efectul de sera, topirea gheturilor si implicit cresterea nivelurilor marilor. De ape ne protejam prin diguri, care se fac din ciment si astfel ciclul se reia. In acelasi timp, Romania si-a epuizat cele mai importante surse hidro de producere a energiei, iar constructia unor hidrocentrale noi ar necesita fonduri de sute de milioane de euro.

De asemenea, energia din surse eoliene nu poate reprezenta o solutie la scara mare pentru Romania, pentru ca este mai scumpa cu 25%-30% comparativ cu energia obtinuta din tehnologiile conventionale. IPID va elabora in urmatoarele trei luni Politica de Mediu si Strategia de Securitate Energetica a Romaniei si va propune solutii concrete pentru toate aceste probleme. II

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare (IPID) a fost infiintat in octombrie 2006 si isi propune sa faca din perioada 2007 - 2017 "Deceniul dezvoltarii societatii romanesti".

Consiliul Director al IPID este format din experti in domenii vitale pentru dezvoltarea Romaniei, care vor elabora in acest sens propuneri de politici de stat: Ecaterina Andronescu, Virgiliu N. Constantinescu, Florin Constantiniu, Daniel Daianu, Vasile Ghetau, Victor Giurgiu, Calin Georgescu, Cristian Hera, Marius Iosifescu, Mugur Isarescu,
Mircea Malita, Dan Puric, Petru Rares, Veronica Savanciuc, Serban Sturza, Gheorghe Stefan.

Asociatia Romana pentru Clubul de la Roma (ARCoR) ARCoR este o organizatie nonguvernamentala si nonprofit care reuneste elite ale societatii romanesti din mediile academice, economice, sociale si culturale. Este filiala romana a Clubului de la Roma, formata din oameni de stiinta, economisti, oameni de afaceri si sefi de state de pe toate cele cinci continente. Clubul de la Roma gaseste solutii la problemele mondiale, fie ele politice, economice, tehnologice, de mediu si culturale.


Despre autor:

Sursa: Prezentonline.ro


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.