Fiica celui mai marcant conducator al Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania, Academicianul Nicolae Cajal, personalitate prestigioasa a virusologiei mondiale, Irina Marin Cajal este una dintre cele mai reprezentative figuri ale comunitatii evreiesti din Romania.

Director de imagine al Federatiei si consilier al Ministerului Afacerilor Externe si al Ministerului Culturii, Irina Cajal desfasoara activitati de cercetare si de promovare a istoriei si culturilor romane si iudaice in intreaga lume. Impreuna cu Lia Benjamin a organizat numeroase expozitii privind Holocaustul cum ar fi "Curajul de a-si aduce aminte", "Viata in umbra mortii" sau "Prigoana si rezistenta spirituala in anii Holocaustului", manifestari care au avut succesul scontat, atragand un mare numar de tineri, elevi, profesori care au descoperit aici dovezile tragice ale unor adevaruri teribile. Este membra fondatoare a Asociatiei Internationale a Criticilor de arta, a Fundatiei Culturale Libra, a Asociatiei Jewish-Heritage initiat de B’nei B’rith International din Washington, a Asociatiei de Stiinte Etnografice din Romania s.a. Una dintre preocuparile ei de suflet o constituie activitatea pusa in slujba batranilor si a celor neajutorati. "Mi-am dorit sa fiu un sprijin pentru cei batrani, in asa fel incat ei sa poata trece mai usor prin aceasta viata grea." - marturiseste Irina Cajal.

- Care sunt cele mai recente realizari ale dumneavoastra in activitatea de reprezentare a intereselor si culturii romanesti in afara tarii?
- Printre cele mai recente realizari la care am contribuit si eu, amintesc momentul de punere a temeliei Monumentului Holocaustului in ziua de 9 octombrie, acolo unde va fi inaltat acest memorial al pictorului Peter Jacobi care a castigat concursul din al carui juriu am facut si eu parte si, subliniez, nu a fost o alegere usoara. El este un artist sas din Romania, mare specialist in arta monumentala si este creatorul multor monumente. In cativa ani se va ridica monumentul Holocaustului in fata Ministerului de Interne, chiar pe malul Dambovitei, un loc foarte bine ales caci aici vor putea veni foarte multi oameni sa-l vada. Grupuri de turisti, grupuri de elevi, grupuri de profesori, oameni de toate categoriile... Proiectul acesta la care am contribuit si eu este deosebit de important pentru ca acum un an si jumatate am invitat mai multi specialisti, intelectuali, arhitecti, pictori, am luat un autobuz si le-am aratat cateva locuri printre care era si acest loc care am fost fericita ca a fost ales pana la urma pentru ca este exact in mijlocul Bucurestilor, deci va fi accesibil tuturor celor care vor vrea sa-l viziteze, care vor vrea sa vina sa depuna o floare, o lacrima, sa-si aminteasca de acele vremuri si intamplari tragice care nu trebuie sa se repete niciodata. Efectiv acest monument lipsea in Romania si as vrea sa mentionez ca va avea o componenta dedicata tiganilor pentru ca autorul s-a gandit si la tiganii care au pierit in aceasta nenorocire.

- Incepe sa se vorbeasca deja, in mediile avizate, despre un mare Festival care va avea loc in capitala europeana a culturii in 2007, la Sibiu...
- Alaturi de Edi Kuferberg si de Doina Lupu ma ocup de organizarea unui Festival la Sibiu, anul acesta cand Sibiul a fost declarat capitala culturala a Europei. Initiatorul acestui eveniment este domnul dr. Aurel Vainer, presedintele Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania. El a avut initiativa Festivalului "Euro-iudaica". Noi am fost la Sibiu saptamana trecuta si am fost sustinuti in proiectul nostru de primarul Sibiului Klaus Johannis, de Corneliu Bucur, etnograful cu care am facut nenumarate expeditii de cercetare si care e realizatorul Dumbravei Sibiului , impreuna cu Corneliu Ilie care a murit si al carui demers l-a continuat cu asiduitate si succes. Dumbrava Sibiului este unul dintre cele mai mari muzee in aer liber din Europa. Am fost primiti de directorul Teatrului Chiriac care ne-a promis tot spijinul in vederea organizarii acestui festival al evreilor, poate primul festival de aceasta anvergura care va avea loc la Sibiu intre 24 si 28 iunie. Vor fi foarte multi invitati, dar printre invitatii cei mai de seama se numara Silvia Marcovici. Impreuna cu fiul ei va realiza un concert deosebit, vor fi niste trupe din Israel, vor fi cateva expozitii de pictura, mese rotunde, ansambluri de amatori din lume care sunt bazate pe muzica Klezmer si pe muzica traditionala evreiasca, speram intr-un succes si vrem sa avem o participare cat mai mare.

- Dar despre proiecte ce ne puteti dezvalui?
- Pentru acest an am mai multe proiecte. Pentru 9 octombrie voi pregati o expozitie de fotografie cu reprezentarea cimitirelor evreiesti din Iasi, cu aducerea la lumina a multor nume ale celor care au pierit, fara vina, in gropile comune. Un alt proiect il reprezinta activitatea de promovare, de mediatizare a Teatrului Tineretului din Piata Neamt. Voi organiza pentru aceasta valoroasa trupa o filmare pentru TVR International. Pe 8 februarie vor juca piesa Ge "Intamplari intr-un oras cu prosti"a unui autor israelian, Moshe Gershenson pe scena Teatrului Evreiesc de Stat din Bucuresti.

- Conduceti Fudatia care poarta numele Academicianului Nicolae Cajal...
- Nu doar numele ci si spiritul tatalui meu, acela de daruire pentru aproapele lui aflat in nevoie. Ma ocup foarte mult de Fundatia Nicole Cajal a carei presedinta sunt si al carui director general este domnul doctor Dorel Iordanescu. Vom organiza un nou congres care va avea loc pe 28 si 29 martie, deci al treilea congres al Fundatiei Cajal. Anul acesta se va ocupa de toxicologie. Se inscriu foarte multi studenti si conferentiari la aceasta editie. In toamna am avut un congres care s-a ocupat de infertilitate si fata mea, care este specialista in domeniu, a invitat doi mari savanti din Statele Unite care au onorat aceasta invitatie. A avut succes, a fost tinuta la Sambata de Sus dupa care cei doi mari invitati au primit din partea Universitatii Carol Davilla titlul de Doctor Honoris Causa. Congresul s-a tinut intre 1 si 5 septembrie. Anul acesta sper sa realizez si un basorelief al tatalui meu si o moneda cu chipul doctorului Cajal si eu chiar am vazut machetele, facute de un sculptor de mare viitor, Catalin Munteanu. Pe de alta parte ma ocup si de scoala Lauder. Este meritul Tovei Ben Nun ca aceasta scoala este considerata printre primele scoli din Romania ca valoare, ca importanta. Aici copiii invata trei limbi, ceea ce nu-i putin, engleza, ivrit, franceza sau spaniola, prin urmare copiii ies cu trei meserii, cum spunea mama mea, "cand stii trei limbi, stii trei meserii." Iar pe langa asta ma mai ocup si de Fundatia Elias unde se fac mari progrese, aceasta fundatie acordand foarte multe burse de studii, ajutand oamenii nevoiasi si, in memoria tatalui meu, ma implic cu tot sufletul in
aceasta activitate.

- Sunteti nu doar o promotoare a culturii romanesti si iudaice in lume, ci si o foarte iubitoare mama si bunica. Cum impacati cele doua aspecte esentiale ale vietii dumneavoastra ? Ce valori de familie vreti sa le transmiteti celor mici de la Boston?
- Nepotica mea implineste doi ani, invata romaneste, englezeste si spaniola...Intr-o zi a fost la gradina zoologica si am fost foarte bucuroasa cand a spus, clar, in romaneste, in fata unui leu, ca "e un pic pisica." Asa ca pentru mine a fost grozav sa vad ca ea invata si romaneste si eu nu vreau sa o las sa nu invete romaneste. Celalalt nepot e pe drum, imi doresc sa vorbeasca amandoi romaneste si sa creasca in spiritul culturii romane asa ca ma duc la Boston cu casete romanesti, cu filme, cu povestile romanesti. Provin dintr-o familie bazata pe principii clasice, am mostenit de la parintii mei dragostea pentru omul aflat in suferinta, bunatatea, generozitatea, respectul pentru familie, stiu ca mama reprezinta factorul principal de coeziune in sanul unei familii. Sunt valori pe care mi-as dori sa le pot inocula, prin exemplul personal, si celor mici. - Ati facut din mostenirea spiritului de generozitate si profunda umanitate a tatalui dumneavoastra, regretatul Nicolae Cajal, o profesiune de credinta.


Despre autor:

Cronica Romana

Sursa: Cronica Romana


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.