Un alt Ionesco Matei Visniec este astazi una dintre vocile literare cele mai subtile pe care le auzi in Europa. Poet important, chiar lider al generatiei ’80, Matei Visniec a virat spre teatru imediat ce a inteles ca poezia este o arta mult prea discreta si confidentiala, fiind astazi unul dintre cei mai importanti autori dramatici contemporani, scriind cu egala abilitate in franceza si romana.

Noul nostru Eugene Ionesco a schimbat genul literar, dar nu a schimbat metoda: daca poezia sa era foarte teatrala, teatrul va fi, prin consecinta, plin de poezie. Nu este vorba de poezie in sensul calofil al termenului, ci de o metafizica a textului care il face inimitabil. Din acest motiv, dramele lui Matei Visniec sunt atat de enigmatice incat te obliga sa le explici. Criticul este in acest caz acel individ prezumtios care crede ca totul poate fi explicat. "Uneori e preferabil sa lasi lucrurile neexplicate decat sa le explici prost", ne avertizeaza Matei Visniec in Negustorul de timp, dar bucuria de a cauta adevarul ascuns in textele sale este imensa.

Refuza sa numeasca lucrurile, pentru ca, indata ce capata un nume, devin vizibile, previzibile, isi pierd interesul si, de altfel, nu crede ca realitatea vizibila ofera un material adecvat pentru literatura nici chiar atunci cand isi propune sa fie realist. Cred ca cele mai bune piese de teatru ale lui Caragiale sunt acele momente si schite in proza, viziuni abia supuse conventiilor realului.


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.