Bilantul traducerilor "Versetelor satanice" in alte tari: librarii incendiate, traducatori amenintati cu moartea.

Dle Silviu Lupescu, intentionati sa publicati "Versetele satanice", ce v-a venit? Vreti sa iesiti incendiar din afaceri?

Sa stiti ca am ezitat o vreme. Pe de alta parte, am publicat - cu o exceptie - toata opera lui Rushdie si lumea ne intreba, pe buna dreptate, de ce nu publicam "Versetele"? Ce sa raspund, eu sau Bogdan Stanescu, coordonatorul colectiei? Ca ne e teama? S-ar fi ris de noi. Cit de autentice sint cele trei versete, de ce au fost renegate, cine le-a inspirat sint chestiuni pe care Islamul le dezbate de un mileniu si mai bine. Dar fanatismul, religios sau nu, si fundamentalismul ramin probleme actuale. Cartea a stirnit reactii, cred, mai ales datorita aluziilor evidente la "imamii" din contemporaneitate.

Nu vreau sa va dau curaj, dar in 1990, imediat dupa Revolutie, un fragment din "Versete" a aparut in "Romania literara" si redactia revistei n-a patit nimic. Apropo, din cite stiu premiul pus pe capul lui Rushdie n-a fost retras...

Nu stiu premiul, dar fatwa n-a fost retrasa. Doar liderul iranian Khomeini - direct vizat in roman - ar putea-o anula, iar el e mort. Sa fie limpede insa, aici e vorba despre dreptul la o cultura laica. Ceea ce nu se impaca deloc cu articolul 13 din recenta lege a cultelor sau cu elanul iconolatru din scoli. Uneori, ma intreb ce s-ar fi intimplat daca aveam un Rushdie al nostru. Si noi ne aprindem atunci cind sint puse in discutie valori pe care unii le considera tabu. Cazul "Felix culpa", mai recent punerea in scena a "Evanghelistilor" la Iasi sint doar doua exemple. Patapievici a fost virulent atacat pe motiv ca ar fi denigrat poporul roman, ca si Norman Manea, Alina Mungiu-Pippidi sau Benoit Vitse. Va asigur ca amenintarile primite prin e-mail nu sint inchipuire. Resentimentele ramin puternice, reziduurile fundamentaliste sint suficient de rezistente.

Agentul lui Rushdie v-a sfatuit sa va faceti o asigurare contra accidentelor cind ati cerut drepturile pentru "Versete"?

Agentul a cerut mai curind un avans substantial. Romanul a fost tradus in multe limbi, a avut succes, a luat premii... Au existat trei tentative de asasinat asupra traducatorilor sau editorilor, una, din nefericire, a reusit. Restul e scenariul cunoscut: s-au pus la cale manifestari "spontane" de protest, au fost incendiate librarii...

Publicati la Polirom si carti de stinga, si carti de dreapta. Ca tot romanul impartial?

Nu dreapta sau stinga reprezinta pericolul, ci extremele, intoleranta, lipsa de dialog. O editura nu e su-cursala de partid si nu face propaganda. E o institutie culturala care functioneaza intr-o economie de piata, dupa principii mai curind liberale, ceea ce ar trebui sa implice competitie, deschidere, inovatie. Cred ca asa ne-am si cistigat cititorii. Afirmatia unora ca merg pe "nume grele", pe "crema intelectualitatii", mi se pare stranie. Cine si cum stabileste ce-i valoare si ce nu e o problema de discutat, la fel dupa cum se discuta tot mai aprins ce este de "exportat" si ce nu din cultura autohtona. Or, la noi sint la mare pret mai ales etichetarile, se manifesta mai curind un reductionism partizan. De ce Adrian Schiop ar fi un pornograf, iar Creanga un geniu al erotismului? Doar pentru ca cel din urma e nume consacrat? De ce ar detine dreapta sau stinga adevarul?

Personal, imi doresc o cultura a dialogului si a diversitatii, cred in experiment, in vocile minoritare. Autoritarismul cultural, intoleranta, exclusivismul, uneori brutal, ma contrariaza, mai ales in lu-mea noastra editoriala. Am citit recent un interviu al presedintelui AER, care spunea ca la Bookfest unei editoare i s-ar fi contramandat invitatia la o emisiune tv. De neexplicat!


Despre autor:

Cotidianul

Sursa: Cotidianul


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.