Romania flash-back: Cei 12 pasi pina la capitalismul multilateral dezvoltat

Proprietate cu mofturi

Iesirea din sistemul comunist nu se putea face daca nu se restabilea statutul proprietatii funciare. Cel putin de principiu, reparatia s-a facut destul de timpuriu, in 1991, prin aparitia Legii nr. 18 (care consfintea un decret dat in 1990) prin care practic se desfiintau fostele CAP-uri, iar pamintul a fost dat inapoi celor care-l detinusera inainte de 1947, in limita de zece hectare de familie. Au facut obiectul retrocedarii 12,7 milioane de hectare, dintre care, in 2000, ajunsesera efectiv in posesia vechilor proprietari 7,4 milioane de hectare.

Ulterior, au fost emise alte acte normative, care completau legea din 1991 (exemplul celebrei Legi nr. 10, prin care se restituiau imobilele) dar, totusi, nici pina acum chestiunea proprietatii nu a fost pe deplin lamurita. De aceea, a aparut celebrul Fond Proprietatea, prin care persoanelor care au fost deposedate de bunuri in perioada comunista si carora nu li se poate da inapoi ce li s-a luat li se acorda unitati de fond, care pot fi vindute dupa ce Fondul va fi listat pe bursa. Teoretic, vorbim de o valoare a despagubirilor de 14 miliarde de euro, cit este activul Fondului, rezultat din participatii minoritare la mai mult de 100 de companii de stat.

Libertate la preturi

Romanii au spus adio preturilor fixe la un an dupa Revolutie. Odata reglementata aparitia societatilor comerciale cu capital privat incepind cu anul 1991, liberalizarea preturilor a intrat in vigoare ca o preconditie a functionarii economiei de piata. Procesul a fost gradual, initial adaosul comercial maxim permis de lege fiind plafonat la 30%. Liberalizarea preturilor a debutat in conditiile prabusirii productiei interne si, in context, pe piata au inceput sa-si faca loc primele marfuri de import, in conditiile in care in acelasi an a fost liberalizat si comertul exterior.

Incepind cu anul 1991, romanii descopera nu numai produsele din import, ci si cel mai mare rau economic cu care se mai lupta si astazi la 17 ani de la Revolutie. Pina in 1993, preturile de consum au crescut in medie cu aproape 300%.

Socul multinationalelor

Un alt fel de strategie de business, un alt fel de loc de munca, o mult mai mare deschidere catre ce inseamna Occident. Acestea au fost printre elementele esentiale aduse de Coca-Cola in 1991, o data cu intrarea pe piata autohtona. De altfel, CCHB este prima multinationala din Romania de la care cei care au dorit au putut invata un model de companie capitalista. De atunci, numarul multinationalelor care s-au orientat catre Romania a crescut de la an la an, fiecare cu strategia si gindirea proprii.

Ce ne-au adus? Chiar daca limitam totul la perspectiva salariatilor, lucrurile s-au schimbat drastic. Nu mai negociem lefuri, ci pachete salariale, dupa angajare nu mai sintem "aruncati in apa", ci trecem prin intense programe de training sau "mentorship", iar in weekenduri participam la teambildinguri. La fel se poate spune ca romana nu mai este limba oficiala pentru toti salariatii din tara, existind companii care insista asupra utilizarii acestei limbi in timpul programului. Iar exemplele pot continua.

Caritas si FNI in buzunare

Trecerea la capitalism nu se putea face fara dureri. In epoca in care unii se imbogateau vazind cu ochii din importul de blugi si videoplayere din Turcia, a aparut mirajul imbogatirii tuturor: jocurile piramidale, iluzia ca poti sa faci bani repede si fara durere de cap. A plecat la inceputul anilor ’90 cu Caritasul clujean, care promitea rambursarea unei sume de opt ori mai mare in doar trei luni, a continuat cu Gerald sau Philadelphia, unde procentul de multiplicare era de 16. Cind toata lumea credea ca romanii s-au lecuit de mirajul banilor multi, s-a reintors: in 2000 a bubuit bomba FNI, un joc piramidal mascat sub forma unui fond de investitii cu acte in regula si cresteri ale unitatii de fond care aruncau in derizoriu cele mai bune dobinzi bancare.

Potrivit unor estimari grosiere, 400 de milioane de dolari si-au pierdut sutele de mii de romani in fonduri de "investitii" si in jocuri piramidale, pentru ca, dupa iesirea din comunism, nu s-au putut gindi la un lucru simplu: banii nu cad din cer.

Retail-ul ne duce in Rai?

Intrarea nemtilor de la Metro in Romania, in urma cu aproximativ 11 ani, a insemnat mai mult decit deschiderea unui simplu magazin. Din 1996 cind a avut loc inaugurarea din Otopeni, romanii, deja pregatiti sa cumpere pe suprafete mari din centrele comerciale Prisma, au inceput practic sa-si schimbe stilul de viata: au lasat buticurile din colt pentru nimicurile stringente si au inceput sa-si petreaca ore in sir printre rafturi pentru a-si umple cosurile pina la refuz.

Mai mult, in acea perioada s-a facut si trecerea de la produs la marca sau, altfel spus, orientarea consumatorului catre ansamblul format din pret, calitate, brand. Se poate spune astfel ca, prin deschiderea primului magazin cash& carry din tara, romanii au inceput sa guste din mirajul Occidentului si implicit din capitalism. Profitind de apetitul crescut pentru cumparaturi, s-au deschis pe rind si hipermarketuri, primii fiind francezii de la Carrefour, in momentul de fata pe piata autohtona existind mare parte dintre cei mai importanti retaileri ai Europei.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe