Comorile s-au intors acasa

Ziua de 1 decembrie a insemnat pentru sibieni nu numai Sarbatoarea Nationala a tuturor Romanilor dar si vernisajul celor 23 de tablouri care si-au regasit locul bine cuvenit, la muzeul Brukenthal. In urma cu 57 de ani, un camion incarcat cu soldati a oprit in fata muzeului si, fara multa vorba, au fost ridicate 800 de obiecte, printre care si 19 tablouri de o inestimabila valoare.

Mai tarziu, muzeul a mai avut de suferit o alta grea pierdere. In conditii pana la ora aceasta inca neelucidate, au fost furate 8 tablouri, din care, dupa multa vreme, cu ajutorul Interpolului, 4 au fost recuperate. Acum amatorii de frumos le pot vedea pe toate cele 23 intr-o expozitie pe care muzeul le-a dedicat-o in mod special. Voi pomeni despre cateva dintre ele, intr-o ordine aleatorie.

Incep cu un tablou pictat de Antonello di Messina, considerat drept cel mai mare artist al Italiei meridionale, la mijlocul secolului XV. Desi Vasari, marele biograf al artistilor Renasterii si, in parte, contemporan al acestora, pretinde ca Antonello ar fi calatorit in Flandra, acest fapt nu a fost confirmat de documente.

Dar cum pictorul a lucrat la Neapole, care intrase sub suzeranitatea casei de Aragon, aceasta provocand un aflux mare de artisti din diferite colturi, influentati de arta spaniola, la randul ei marcata de sensibilitatea poetica a Flandrei, nu este de mirare ca ea si-a pus amprenta si asupra lui Antonello di Messina. O intalnim si in tabloul "Rastignirea", lucrare executata atunci cand pictorul avea 25 de ani si era discipolul stralucit al maestrului sau, Colantonio.

Jan Van Eick, autorul superbului portret al "Omului cu turbanul albastru", lucrare care demonstreaza o puternica patrundere psihologica, este unul dintre cei mai faimosi pictori ai lumii. Opera lui a exercitat o mare inraurire asupra multor pictori europeni. Desi folosirea uleiului a existat si inaintea lui, textele din secolul XVI, si insusi Vasari, il considera inventatorul picturii in ulei. Metoda sa insa foarte personala pare a fi suprapunerea mai multor straturi de diferite naturi, cu un efect de transparenta.

Hans Memling, desi nascut la Seiligenstadt, in Germania, este socotit flamand, el stabilindu-se din 1465 la Bruges, ca elev al maestrului Rogier Van der Weiden. Portretele sale, renumite oriunde in lume, sunt opere ale perioadei de maturitate a pictorului. Culorile sale sunt stralucitoare, iar finetea executiei face ca el sa fie apreciat drept cel mai merituos continuator al lui van Eyck. In expozitia de la Brukenthal veti intalni doua portrete care ii apartin: "Omul cu cartea" si "Femeie rugandu-se".

Culorile si observatia caracterelor va vor incanta.
Pieter Breughel cel Batran si-a desfasurat activitatea la sfarsitul secolului XVI, la Bruxelles. Desi se pare ca, asemenea altor multi artisti, a vizitat Italia, extaziindu-se in fata operelor lui Rafael sau Michelangelo Angelo, a urmat totusi alt drum decat cel al armoniei clasice. Ca fiu de tarani, obisnuit cu nuntile, serbarile, dansurile, chefurile si certurile acestora, a preferat sa le eternizeze in tablourile sale, de unde a si fost poreclit Breughel al taranilor. Spiritul sau glumet cu care trata chiar si teme tragice, religioase, l-au facut sa intre in conflict cu ducele de Alba si era cat pe-aci sa cada pe mana Inchizitiei.

Breughel batranul a avut doi fii. Pe Pieter si Jan, amandoi devenind pictori redutabili. Jan a capatat porecla Velours, iar Pieter s-a numit cel Tanar. Acesta s-a mai numit si al "Infernului" pentru operele sale sumbre, printre care si "Eneas in infern". Dar in acelasi timp ii placea sa copieze operele vesele ale tatalui sau, executand-le cu o precizie si cu o finete care le facea greu de deosebit de cele originale si care au ajuns la mare pret. In muzeu se afla doua tablouri ale acestuia: "Iarna la tara" si "Uciderea pruncilor", inspirat de o tema din Noul Testament.

Dar personajele sunt imbracate dupa moda timpului sau, iar soldatii poarta uniforme spaniole, poate o aluzie la stapanitorii asupritori. Se spune ca acest tablou era unul din cele preferate de baronul Brukenthal, care petrecea multe ore admirandu-l.
Dar muzeul contine multe alte comori, despre care voi scrie poate altadata.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe