Social • 31 Octombrie 2006 •
"Dansand pentru zeul pagan", de Brian Friel, la Sala Mare a Teatrului National din Bucuresti. Teatru care aminteste de Cehov si ale lui "Trei surori". O intimitate pierduta pe o scena mult prea mare. Un camin cald, pe o scena rece. Chiar daca au fost "strigate", emotiile personajelor au razbatut cu greu pana la public. Un text viguros, articulat pe coordonatele vietii de familie. Cinci surori nemaritate se viseaza salvate de bucuria dansului si a iubirii.

Traiesc intr-o vesnica asteptare, dar cel mai mare amant caruia i se daruiesc fara ezitare este un radio vechi. Ritmurile si armoniile care razbat din difuzoarele lui insala, pentru cateva minute, certitudinea unor destine ratate. in vara fierbinte a anului 1936, cinci surori sarace isi amagesc fericirea cu lucruri marunte. Doar Kate, cea mai in varsta, lucreaza la o scoala in sat. Celelalte sunt casnice, au grija de gospodarie si croseteaza manusi si ciorapi, pentru un penny in plus. Irlanda anilor '30 este guvernata de saracie, tinerii emigreaza, in cautarea sansei. intoarcerea din Uganda a fratelui, preot misionar (Gheorghe Dinica), le complica si mai mult lumea. Pierderile sale de memorie si confuzia in care traieste aduc si mai multa tristete in familie.

Despre autor:

Adevarul

Sursa: Adevarul

Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.