Motto: „In Bucuresti nu exista locuri de intalnire, ci doar intersectii“.

Adriean Videanu este nemultumit de orasul in care traieste si pe care, vremelnic, il conduce. Simte pe umeri povara responsabilitatii, dar vrea in schimb putere. Ca si noi, este sufocat de praf, de trafic si daca ar vrea sa invite un prieten la o plimbare pe jos, n-are unde. Nu stie ce simbol ar putea avea Bucurestiul. Are planuri mari.

Unii spun ca viseaza cai verzi pe pereti. Spune ca va sapa ca o cartita in subteranele centrului si ca nu va face mall-uri in Piata Palatului. Presa il cam ia la misto ca de un an ne duce cu vorba. Idei multe, realizari putine. In fond, Bucurestiul nu-i al lui, nici al nostru. Ci al urmasilor urmasilor nostri… Sa-i acordam insa prezumtia de bune intentii si sa incepem dezbaterea publica!.

Domnule primar general, se zvoneste ca vreti sa-i mutati pe Coposu, pe Maniu, sa daramati "teapa" lui Ghildus si sa aduceti in Piata Revolutiei niste transatlantice

Din capul locului, sa lamurim cateva aspecte importante. Pentru a creste calitatea spatiului public urban in Bucuresti, e nevoie de interventii majore. Acestea sunt niste acte complementare rezolvarii unor probleme stringente: parcarile, traficul, poluarea. Toate acestea vizeaza, in primul rand, centrul Capitalei. Decizia pe care mi-o asum personal este interventia in subteran. Acolo intentionam sa construim trei niveluri de parcari, cu 4.000 de locuri. Urmeaza un nivel mai inalt, aproape un nivel si jumatate, unde se vor amenaja galerii comerciale, restaurante, cinematografe care au rostul sa anime zona.

Azi, in Piata Revolutiei, nu se intampla nimic. Doar se traverseaza pe Calea Victoriei dinspre Nord spre Sud, se parcheaza fara nicio noima. Este o piata destinata masinilor, nu oamenilor. Obiectivele de-acolo, Muzeul National de arta, Biblioteca Centrala Universitara, Ateneul, Ministerul de Interne, sunt cladiri valoroase, pe care trebuie sa le punem in valoare. Dar piata, asa cum arata acum, nu este atractiva. Eu urmeaza sa iau o decizie in ceea ce priveste subteranul. Ce se va intampla deasupra trebuie sa fie rezultatul unei dezbateri publice. Pentru ca afecteaza din punct de vedere urbanistic, deci estetic, Bucurestiul.

De mai bine de zece ani, aceasta piata este studiata de catre arhitecti. S-au organizat concursuri la Uniunea Arhitectilor si concursuri internationale. Un juriu de prestigiu a nominalizat patru castigatori. Toate cele patru schite au avut in vedere proiecte edificabile. Ceea ce nu s-a intamplat de 16 ani in Romania democratica vreau sa fac eu acum: consultare publica.

Dezbatere reala pe ceea ce trebuie facut in spatiul suprateran. Subteranul nu prea intereseaza pe nimeni, deci mi-l asum. Fara sa am strangerea de inima ca as putea deranja ceva sau pe cineva. Nici Coposu, nici Maniu nu pleaca de-acolo. "Tepusa" lui Ghildus este un element controversat. Specialistii studiaza daca e oportun sa mai ramana sau nu. Dupa ce voi consulta istorici, arhitecti, sociologi, experti in arte frumoase, voi avea un punct de vedere final. Pe care il voi supune dezbaterii publice. Un reprezentant al societatii civile mi-a sugerat ca discutia ar fi bine sa se produca pe mai multe variante, nu doar pe una singura. E o chestiune pe care as putea sa mi-o insusesc. Voi prezenta machetele chiar in Piata Revolutiei si, intr-o saptamana, oamenii sa-si exprime parerea.

Cum anume? Prin vot?

Trecatorii interesati vor completa niste formulare. Cred ca este nevoie de o inteventie masiva in zona. Uitati-va ce se intampla! Sunt acum acolo in jur de 280 de locuri legale de parcare. Si, zilnic, parcheaza peste 1.200 de masini. Este o nebunie! Nu pot ramane indiferent. Dar nu este posibil - din punct de vedere moral, nu legal - sa-mi asum de unul singur responsabilitatea pentru ceea ce se intampla la suprafata.

"Am putea construi o filarmonica"

Cand se va declansa aceasta consultare publica?
Am avut o discutie cu Clubul Roman de Presa, am participat la o dezbatere organizata de "Jurnalul National", la o alta organizata de un post de televiziune. Voi avea intalniri cu Catedra de Urbanism de la Facultatea de Arhitectura, cu Sectia de istorie a Academiei Romane. Abia apoi voi prezenta cele 4 -5 variante de proiect. Cam in prima parte a lunii iunie vom fi gata pentru dezbaterea publica, iar in termen de 30 de zile, cu machetele in fata, fiecare poate sa-si exprime un punct de vedere.

La suprafata sunt gandite a fi inaltate doua corpuri de cladire. Unul in fata restaurantului Cina, altul in fata fostului CC al PCR si Senat, actualmente sediul MAI.
Exact. Insa escaladarea diverselor atitudini negative ale unor medii total neinformate s-a produs din cauza prezentarii unei intentii de Plan Urbanistic Zonal, neaprobat inca de catre Consiliul General. Or, PUZ-ul nu este decat o conventie de volume si dimensiuni intr-un plan. S-a soptit pe la colturi ca ar fi vorba despre cladiri destinate birourilor, ca probabil un partener al lui Videanu va construi acolo.

Eu stiam despre un hipermarket.

Da, eu am auzit despre niste mall-uri. O adevarata isterie! Sa fie clar: nu voi accepta niciodata ca fezabilitatea proiectului sa provina din ceea ce se construieste suprateran! El trebuie sa innobileze zona respectiva. Am deja cateva propuneri. Sa construim o filarmonica. A venit de la riverani. Unii se intreaba de ce ar fi nevoie sa construim o noua sala de concerte cand avem Ateneul, cu 480 de locuri, avem si Sala Mare a Palatului, cu 4.000 de locuri. Aceasta din urma insa a fost conceputa, in primul rand, pentru cuvantarile lui Ceausescu.

Nu are caracteristicile acustice necesare unei auditii de calitate.

Asa este. Dar sa revenim. Cei care au initiat PUZ-ul cu pricina s-au bazat pe un studiu istoric. Pe vremuri, Podul Mogosoaiei, actuala Cale a Victoriei, avea ca structura un pod flancat de cladiri. Carol a incercat sa creeze o zona libera, o piata pentru manifestarile organizate de rege. La randul sau, Ceausescu a creat acelasi lucru pentru presedinte. Poate ca ar fi nimerita acea filarmonica. Sau un adevarat Muzeu al Revolutiei Romane, deasupra locului unde se inalta acea tepusa.

"Habar n-am care ar putea fi simbolul orasului"

Mai semnificativa din punct de vedere simbolistic mi se pare a fi cladirea restaurata a fostei Directii a V-a a Securitatii.

Fara sa am pretentia ca pot sa emit judecati in acest sens, am capacitatea sa ascult si, pe baza unor argumente, sa pricep, sa gandesc si sa iau decizii. Daca am responsabilitatea pentru ce se intampla in Bucuresti, vreau sa am si puterea sa iau decizii. Dar mi se pare necesar ca decizia mea sa fie insusita de o majoritate. Nu voi lua decizii pe care bucurestenii nu le accepta. Nu fiindca n-as putea s-o fac, ci pentru ca nu e moral. Pana acum nu s-au emis decat niste idei in privinta edificabilelor (cladiri - n.r.). De pilda, in fata MAI, cetateanul Videanu si-ar fi dorit o fantana arteziana de calitate. E un punct de vedere personal, dar profan in domeniul urbanistic si arhitectural. Deci nu ma incumet sa spun cu exactitate care va fi destinatia edificabilelor pentru ca nu se stie daca ele vor ramane in configuratia propusa. Daca da, vom vedea ce rezulta in urma dezbaterilor. Cert este ca nu vor fi mall-uri. In cele doua zone va fi vorba de un fel de piata deschisa, dar, in acelasi timp, acoperita. Insa conceptul de interventie in Piata Revolutiei face parte dintr-un proiect ambitios al unui traseu cultural care porneste de la Gradina Icoanei, pe Pictor Verona, traverseaza pe Franklin, ajunge in Piata Revolutiei si se continua pana in Parcul Cismigiu. Un traseu acompaniat de verdeata. In Piata Revolutiei, in loc de 127 de copaci, se estimeaza a fi plantati mult peste o mie!

Ar putea deveni un reper urban. Aveam si noi ceasul de la Universitate, de care s-a ales praful.
Multi ma intreaba: "Domnule, care este simbolul acestui oras?". Habar n-am.

Unui prieten din strainatate ce i-ati recomanda sa viziteze in Bucuresti?

Nu stiu, pe cuvant de onoare! Japonezii cred ca simbolul Bucurestiului este Casa Poporului.


Despre autor:

Saptamana Finaciara

Sursa: Saptamana Finaciara


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.