Starea de sanatate a resursei umane din Educatie - elevi, cadre didactice, administratori, manageri - lasa mult de dorit, potrivit datelor existente in Raportul privind starea invatamantului, pe anul trecut. Rezultatele se reflecta intr-o speranta de viata mult mai scazuta fata de media Uniunii Europene. Numai in 2003, s-a inregistrat o rata medie de 39,1 decese/100.000 de copii intre 5 si 14 ani - mai mare in mediul rural (46 decese). Comparativ cu statisticile din anii anteriori, situatia pare mai buna - in 1998, rata medie a fost de 65,3 decese/100.000 de copii de 5-14 ani. Dar specialistii se asteapta la o crestere in urmatoarea perioada si din cauza inmultirii cazurilor de SIDA in randul tineretului.

Statisticile indica o fenomenologie bogata in manifestari si cu o cauzalitate diversa - suprasolicitarile nervoase, stresul cognitiv si emotional al examenelor, concursurilor si programelor supraincarcate, factorii igienici slab calitativi, atitudinile si comportamentele sendentariste necompensate prin programe inteligent concepute si aplicate la nivel de populatie scolara, dar si la cel al cadrelor didactice.

Documentul a fost elaborat de catre Directia Generala de Evaluare, Prognoze, Strategii si Programe din cadrul Ministerului Educatiei si Cercetarii.

Aria efectelor cauzalitatii este foarte vasta. Potrivit datelor existente la biroul de Igiena Scolara din cadrul Directiei de Sanatate Publica, cele mai frecvente probleme de sanatate ale elevilor si cadrelor didactice sunt deformarile coloanei vertebrale, bolile digestive si nutritie/metabolism, tuberculoza, bolile oculare, disfunctiile locomotorii, dar si diversele tipuri de tulburari - cardiovasculare, endocrine, respiratorii, neuropsihice, reumatismale, circulatorii, neurologice. In plus, la cadrele didactice s-a remarcat un nivel crescand al stresului profesional.

Situatia era previzibila...

Standardele formulate de Ministerul Sanatatii in urma monitorizarii starii de sanatate in invatamant au ramas doar la stadiu teoretic, din moment ce realitatea dovedeste ca nimeni din acest minister nu s-a obosit prea mult sa ia masuri.

In consecinta, in momentul de fata, statisticile indica existenta unui singur cabinet medical la 20 de unitati scolare, un numar foarte redus de personal calificat superior - situatie coroborata cu precaritatea calitatii serviciilor medicale asigurate de personalul mediu care activeaza in spatiul scolar.

In ce priveste mortalitatea la copiii intre 5 si 14 ani, statisticile indica diferente semnificative pe sexe - 46,4/100.000 pentru baieti si doar 31,5/100.000 pentru fete, potrivit datelor de la Institutul National de Statistica, din 2004. Cauzele deceselor sunt mai mult externe - leziuni traumatice si otraviri - 16,4/100.000, dar pe locurile secunde se situeaza bolile infectioase si parazitare, ceea ce indica un grad scazut de igiena si de cunoastere a regulilor unei alimentatii sanatoase.

La tineri, situatia este mult mai ingrijoratoare!

In ce priveste grupa de varsta 15-29 de ani, raportul pe anul trecut al INS indica o rata a mortalitatii de 71,2/100.000 de locuitori, cu o supramortalitate masculina. Astfel, in 2003 s-au inregistrat 254 de decese masculine, la 100 decese feminine.

Un aspect nu lipsit de importanta este acela ca tinerii cu varste intre 15 si 29 de ani se confrunta cu probleme specifice, care isi pun amprenta asupra viitorilor adulti. Presiunea de grup si influenta negativa a anturajului au efecte deosebit de puternice in determinarea unora de a recurge la comportamente riscante, pentru a fi la fel cu ceilalti, de teama de a nu fi eliminati din grup. Teribilismul face parte din determinarile tinerilor de a fi in centrul atentiei, pentru a fi priviti "pozitiv" de catre cei din jur. De asemenea, problemele de familie, de la scoala, dintre prieteni, divortul parintilor, abuzul sau nepasarea acestora fata de propriul copil, lipsa de incredere in sine si rezultatele nemultumitoare de la scoala in raport cu propriile asteptari sunt printre motivele care ii determina pe tineri sa recurga la droguri, alcool, la actiuni violente si periculose.

In plus, media de varsta a toxicomanilor inregistreaza o continua scadere; de la 18-22 de ani - in 1997, la 15-18 ani - in prezent.

Bolile cu transmitere sexuala, in top!

Infectiile cu transmitere sexuala (ITS) sunt printre cele mai comune cauze de imbolnavire a populatiei tinere, cu consecinte negative atat asupra starii de sanatate, cat si asupra capacitatii lor reproductive. Cea mai frecventa boala ramane sifilisul, desi s-a inregistrat o usoara scadere a imbolnavirilor in ultimul an.

Totodata, in cazul clasei de boli infectioase si parazitare o evolutie negativa o prezinta si morbiditatea si mortalitate prin SIDA.

In ce priveste cazurile de copii si tineri infectati cu HIV, numarul acestora a crescut de 5,8 ori in perioada 1990-2003. De remarcat ca in 2003, in 66% din totalul cazurilor de SIDA, varsta bolnavilor a fost intre 0 si 9 ani...

Potrivit datelor existente la Ministerul Sanatatii, la inceputul anului trecut, numarul total de persoane inregistrate cu SIDA era 8.440, din care 6.697 erau copii. Numai ca, potrivit teoriei icebergului, cazurile depistate reprezinta doar o parte din cazurile reale. Ele pot ascunde, pentru fiecare caz inregistrat, pana la 10-15 persoane seropozitive nedepistate.


Despre autor:

Sursa: Curentul.ro


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.