Social • 15 Decembrie 2005 •
Jumatate din solutia pentru cei care vor sa scape de infernul de pe strazile bucurestene si sa strabata mai repede distantele din ce in ce mai mari este, deocamdata, pe plansetele proiectantilor.

Nu trebuie sa stai in Capitala ca sa stii cum se desfasoara circulatia la orele de varf. Faima trista a cozilor interminabile, a intersectiilor blocate, a traseelor de cinci kilometri parcurse intr-o ora, a goanei dupa un loc de parcare sau a corului de claxoane care poate fi ascultat pe orice strada mai acatarii a ajuns la urechile tuturor soferilor din Romania.

Alternativele la haosul rutier sunt putine si, de cele mai multe ori, au hibe. Ai putea, desigur, sa-ti cauti un loc de munca sau o scoala mai aproape de casa, dar care sunt sansele sa gasesti ceva multumitor? Sau ai putea merge pe jos sau, in functie de buzunar, cu bicicleta, scuterul ori motocicleta, dar dimensiunile orasului, clima si lipsa unei infrastructuri pentru vehiculele cu doua roti sunt tot atatea obstacole. Ai putea folosi, in locul autoturismului, autobuzului ori troleibuzului acele tramvaie care au calea de rulare separata de carosabil - sunt clar mai rapide, insa in Bucuresti nu exista decat cateva linii de acest tip, iar daca in traseul lor dau de o intersectie blocata, toate avantajele li se duc pe apa sambetei. Pana la urma, singura rezolvare pare a fi sa te indepartezi de toata nebunia. Nu fugind din oras, ci fie ridicandu-te in aer (solutie valabila doar pentru unele nume din "Top 300"), fie coborand sub pamant, la metrou (solutie accesibila oricui este dispus sa plateasca 65 de bani pentru o calatorie sau 20 de lei pentru un abonament lunar).

Nu pretul ii tine inca departe de metrou pe multi dintre utilizatorii mijloacelor de transport de suprafata, ci dezvoltarea incompleta si disproportionata a retelei. Cei 63 de kilometri cu 45 de statii ocolesc ori ating foarte putin cartiere foarte populate ori zone economice dezvoltate, ca Drumul Taberei, Colentina, Pantelimon, Baneasa, Rahova, Tei, Floreasca, Bulevardul Unirii sau Giurgiului. In plus, traseul sinuos ori fragmentat al magistralelor 1 si 3, plasarea unor statii in zone de interes redus (Mihai Bravu ori Semanatoarea, de exemplu) ori distanta mare dintre statii (1,5 kilometri, fata de circa 0,5 kilometri in Paris) reduc, de asemenea, numarul potentialilor utilizatori.

Peste cativa ani, lucrurile se vor schimba, ne promit oficialii Metrorex. Potrivit directorului general Liviu soava, in primul rand, vor fi terminate tronsoanele aflate acum in lucru, 1 Mai - Pajura - Parc Bazilescu (2,7 km), respectiv Nicolae Grigorescu - 1 Decembrie - Policolor - Linia de centura (4,7 kilometri), fiind sanse mari ca cel de-al doilea sa fie dat in functiune pana la sfarsitul anului 2006. Dupa care vor urma alte linii. "Realizarea legaturii dintre actuala retea de metrou si Aeroportul Baneasa este acum in discutie intre administratia locala a Capitalei si reprezentanti ai Bancii Europene pentru Investitii (BEI) si ai Japan’s Yen Credit Loan", spune ministrul Transporturilor, Gheorghe Dobre. Sunt luate in calcul mai multe variante pentru noul tronson. Acesta ar putea sa inceapa din statia 1 Mai, de la statia Aurel Vlaicu, de la Aviatorilor sau chiar din Piata Victoriei, afirma directorul Metrorex. Cel mai probabil, linia va avea cam 4,7 kilometri, cinci statii si va fi gata in 2009-2010. Ea va fi extinsa, in viitor, si spre Aeroportul Otopeni, costul total ajungand la circa 388 de milioane de euro. Traseul va fi, de la caz la caz, subteran ori suprateran, va avea noua kilometri si opt statii. Punerea in functiune a acestui tronson este programata pentru anul 2014.

Despre autor:

Capital

Sursa: Capital

Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.