Chihlimbarul din Coltul Carpatilor

Intre cele doua razboaie mondiale, locuitorii unui sat de linga Buzau cumparau o pereche frumoasa de boi cu o bucata de chihlimbar. Astazi, nu le-ar ajunge nici pentru o jumatate de caruta de lemne. Vechi de zeci de mii de ani, chihlimbarul romanesc a ajuns sa decoreze celebra pipa a lui Stalin. In satul Colti, la citeva zeci de kilometri de Buzau, se afla singura colectie de chihlimbar din tara si printre putinele din lume. Amplasarea ei nu a fost aleasa intimplator, satul fiind singurul loc din Romania in care aceasta rasina a fost extrasa prin metode industriale.

Salvarea betivilor

"Bucatile de chihlimbar erau descoperite de ploile torentiale, iar satenii il numeau 'piatra saracului>>. Era ultima speranta a nevoiasului. Cind raminea fara bani si avea de platit o datorie, pleca pe munte si gasea suficient cit sa scape de necazuri", explica Viorica Nica, muzeograf la Colti. Femeia spune ca satenii dezvoltasera un adevarat cult pentru aceasta rasina. Il purtau sub forma de bijuterii, amulete sau in saci de piele ca sa le protejeze casa si familia. Credeau ca aduce noroc si chiar ca vindeca diferite boli.

"Toate astea cu vindecatul sint povesti!", transeaza lucrurile Cristian Gheorghe, un taran din Colti, care are 81 de ani si a invatat sa prelucreze bucatile de rasina de la cinci ani. "Erau citiva carora nu le placea munca si mai pierdeau timpul pe malurile alea. Il cautau saracii si, mai ales, betivii. Luau un ban pe el si-l beau. Se mai gaseau unii bogati care aveau afaceri si il vindeau pe la Bucuresti. In rest, era circuit inchis. Eu prelucram cind mai venea unul, altul de voia bijuterii".

Anticorpii arborilor

Chihlimbarul, numit si ambra, este o rasina secretata de copaci acum citeva zeci de mii de ani. In trecut, existau speculatii conform carora copacii bolnavi o secretau in cantitati foarte mari, ca mecanism de aparare. In timp, substanta cazuta pe sol s-a solidificat si s-a transformat in piatra, pastrind in interior bucati de insecte sau frunze. "Exista 360 de locuri in tara in care s-a semnalat aparitia lui, formind un sir continuu la marginea exterioara a zonei muntoase a Carpatilor Orientali si a celor Meridionali.

Astazi, se mai exploateaza in tari ca: Polonia, Rusia, Franta, Italia, Spania, Germania si Canada. Zacaminte masive se gasesc si in China si Africa", adauga geologul Carmen Ciobanu. In perioada Imperiului Roman, spune ea, se facea comert intens cu ambra, mai pretioasa atunci decit aurul si argintul.

Victimele rasinii

In 1902, un inginer din Buzau a concesionat bucati de pe Valea Coltilor si a inceput sa extraga in mod organizat prin metode industriale. 35 de ani mai tirziu afacerea lui a dat faliment, iar pina in ’48, cind s-a interzis prin lege extragerea industriala a chihlimbarului, satenii au mai adunat rasina pretioasa din galerii. Cristian Gheorghe, fost secretar la primarie, isi aminteste ca de exploatari s-a ocupat pentru o perioada penitenciarul din Buzau, care isi adusese in sat 15 detinuti, doi dintre ei murind sub un mal surpat. Gheorghe spune ca in Colti s-au extras putin peste o mie de kilograme.

Povesti cu regine si dictatori

In 1932, inginerul care a inceput exploatarile in satul de linga Buzau a organizat, la Paris, o expozitie cu cele mai frumoase exemplare. Muzeograful de la Colti spune ca regina Angliei, prezenta la eveniment, a primit de la roman un medalion de chihlimbar in care erau conservate insecte. O alta istorisire, a carei autenticitate nu este confirmata de documente scrise, lanseaza ipoteza ca pipa lui Stalin ar fi fost decorata cu chihlimbar romanesc, extras la Colti.

Cercetati, cercetati, cercetati!

Obsedat de bogatia subsolului tarii sale, Ceausescu a dispus investirea unor sume uriase pentru cercetare in acest domeniu, in vederea exploatarii ulterioare. Entuziasmul ii era sustinut si de faptul ca rasina aceasta era scumpa si solicitata la export. Operatiunea s-a oprit insa la nivel de sapaturi de cercetare, cind specialistii si-au dat seama ca potentialul solului nu justifica exploatarile masive.

Aristotel si teoria lui inspirata

Prima consemnare a chihlimbarului apare in anul 340 si ii apartine lui Aristotel. Tot el lanseaza teoria conform careia ambra este o secretie a arborilor existenti in urma cu mii de ani. Ipotezele ulterioare o identificau cu diverse substante sau organisme solidificate: petrol, ceara de furnici, excretii de balena, miere de albine, cadavre de pesti sau urina de ris. In 1757 a aparut prima comunicare stiintifica ce confirma teza lui Aristotel.

Tribut pentru turci

Chihlimbarul poarta si denumirea de ambra, care in araba inseamna galben, si pe cea de succin. Termenul din urma vine din limba latina si se traduce "suc de pin". Denumirea de chihlimbar a fost adusa la noi de turci, carora li se platea tribut, printre altele, si in rasina pretioasa. Termenul vine din persana, de la "chiaruba", care inseamna "atrage paie", datorita proprietatii de a inmagazina electricitate. Din aceleasi considerente, in antichitate i se spunea "electronum". Chihlimbarul romanesc se numeste romanit, iar culorile lui predominante sint cele inchise, de la rosu la negru.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe