Ce fac elevii cu cornul si laptele de la scoala

Aceste constatari se regasesc intr-o analiza privind impactul si eficienta programului "Cornul si laptele", studiu finantat de Guvern si realizat de Fundatia pentru Recuperare, Integrare si Promovare Sociala, la sfarsitul anului 2009, in Bucuresti, Constanta, Bacau, Iasi si Brasov.

Studiul scoate in evidenta faptul ca produsele sunt consumate intr-o masura mai mare la tara, unde cornul si laptele reprezinta o sursa importanta de hrana pentru familiile elevilor, in special in cazul copiilor de etnie roma care vin la scoala motivati de aceasta gustare, scrie MEDIAFAX.

Chiar si in aceste conditii, multi dintre elevi refuza sa manance produsele oferite, din cauza calitatii slabe a acestora. Majoritatea celor intervievati au spus de altfel ca produsele din programul "Cornul si laptele" au o calitate variind de la "proasta" la "sub orice critica".

15 copii, "imbolnaviti" de laptele primit la scoala

"Cornul, cand il rupi, se faramiteaza, ori asta nu e normal", "E o coca, nici paine nu se poate numi", "Intr-o zi, am primit laptele gata stricat desi pe cutie termenul era in regula" au aratat mai multi directori de scoala.

Cum la tara, insa, a arunca mancarea este considerat a fi un "pacat", elevii care nu mananca gustarea "o duc acasa si o dau la pasari sau la caini", spun profesorii. Astfel de cazuri sunt constatate mai ales atunci cand laptele este inlocuit cu branza topita, in ciuda faptului ca nutritionistii nu recomanda copiilor acest din urma produs.

• Daca in mediul rural cornul si laptele sunt consumate totusi in proportie de 90%, chiar si ca hrana pentru animale, la oras procentul scade semnificativ, profesorii estimand chiar ca mai mult de jumatate dintre elevi nu consuma alimentele.

"Programul ajuta in primul rand la tara, pentru ca in oras putini sunt cei care folosesc cornul si laptele de la scoala, (..) ca le e rusine... Nu ca sunt bogati... sunt mai emancipati sa zicem, nu se coboara...", sunt de parere chiar elevii de la oras.

Citeste si:

Schimbari in programul "Laptele si cornul"

Acestia se folosesc de corn si lapte pentru a se bate sau a juca fotbal cu ele, aruncandu-le de obicei la cos sau pe strada.

"Din cornuri fac proiectile si cu branza topita scriu pe tabla", "Cutioarele cu lapte pe post de pistoale cu lapte, batai cu cornuri, cornuri in ghivecele cu flori, cornuri in cosurile de gunoi, ambalaje in toata scoala, branza topita pe pereti...", "La sfarsitul programului cosul clasei este plin; se stropesc cu lapte", au declarat profesorii.

"Eu, din ce am vazut in liceu la mine, foarte multi il dau inapoi... cei mici nu mananca... jucau fotbal cu el... sau il lasa pur si simplu in cutii", recunosc si elevii.

Copiii aleg sa arunce cornul sau laptele si pentru ca s-au plictisit sa manance acelasi lucru in fiecare zi.

"Laptele este folosit ca sa se bata, pentru ca s-au plictisit", "Nu mai consuma nici acasa lapte, asa de tare s-au plictisit", sunt de parere parintii.

Citeste si:

Elevii și studenții vor primi bani de la Guvern pentru acțiuni de...

Profesorii din scolile mari, cu foarte multi elevi, sunt nemultumiti si ei de program, pentru ca distribuirea produselor cade inclusiv in sarcina lor, solicitandu-le timp si efort suplimentar.

"Exista o anumita frustrare a profesorilor care spun ca ei «s-au pregatit sa fie profesori, nu sa imparta cornuri»", afirma autorii studiului.

Profesorii sunt nemultumiti si de faptul ca trebuie sa supravegheze igiena copiilor in scoli unde exista o singura chiuveta. In aceste cazuri, apar probleme in ceea ce priveste spalatul pe maini al copiilor, mai ales in mediul rural, cu situatii in care 200 de copii trebuie sa se spele la o singura chiuveta.

• Pentru combaterea risipei, profesorii propun sanctionarea celor care arunca alimentele, intocmirea de liste cu cei care nu doresc sa beneficieze de program si redistribuirea produselor catre cei nevoiasi. Autorii studiului spun ca exista scoli in care se practica deja un asemenea sistem in mod tacit, fara liste.

Din analiza realizata in cadrul evaluarii programului a reiesit, prin urmare, ca o concluzie generala, oportunitatea continuarii derularii acestui program, in conditiile eficientizarii sale, pe cateva directii de actiune prioritare, precum facilitarea dialogului institutional direct intre furnizori si beneficiari, dialog care in acest moment este practic imposibil de realizat, si sprijinirea firmelor mai mici, din industria alimentara locala, care in prezent au putine sanse in competitia cu firmele mari, ce actioneaza la nivel national.

Citeste si:

Elevii au revenit la ore. Când este următoarea vacanță școlară

Programul "Cornul si laptele" a fost introdus in scoli incepand cu anul 2002, media beneficiarilor fiind de peste doua milioane de copii anual.

---

Despre autor: