Alergand dupa doi iepuri, Romania risca sa ramana in afara axelor geostrategice europene

Dupa ce, timp de 14 ani, resurse bugetare imense s-au scurs spre buzunare private, guvernantii de la Bucuresti si-au dat seama, anul trecut, ca Romania are nevoie de o retea de autostrazi. Presati de urgenta proiectului de extindere a Uniunii Europene, care a inclus Romania, clasa politica a ramas blocata pe un palier superior: exista doua proiecte de cuplare la rutele de transport europene, insa nu stim care dintre ele este prioritara. In ultimii cativa ani, oficialii Uniunii Europene au insistat ca Romania sa lucreze la modernizarea Coridorului IV, in acest sens punand la dispozitie fonduri de pre-aderare. Romania nu a facut progrese in aceasta privinta, ceea ce a produs nervozitate la Bruxelles. Primul semnal a aparut luna trecuta, cand Markus Ferber, presedintele grupului crestin-social din Parlamentul European, a atras atentia ca traseul Coridorului IV ar putea fi "retrogradat" din statutul de traseu prioritar, din punctul de vedere al finantarilor. "Gardianul" a obtinut harta acestui plan, potrivit caruia grosul transporturilor dinspre centrul si vestul Europei inspre Turcia va trece pe la sud-vest de granitele Romaniei.

Expertii europeni sugereaza mutarea celei de-a doua axe geostrategice majore a Europei prin Serbia-Muntenegru, Romania fiind ocolita. Acest plan intermediar ar putea fi, insa, un semnal politic dinspre Bruxelles, menit sa atraga atentia ca nu mai este timp de pierdut si ca Romania trebuie sa se apuce de treaba.

Galceava proiectelor

Cele doua variante care au reusit sa imparta clasa politica in doua tabere, fara legatura cu paradigma putere-opozitie, se refera la actualul traseu al Coridorului IV, pe ruta Nadlac - Timisoara - Sibiu - Bucuresti, pe care o vom numi simplu "varianta Nadlac" si la "traseul Transilvania", pe ruta Bors - Oradea - Cluj - Brasov - Bucuresti. Ambele variante au aceleasi doua extensii din Bucuresti - spre Giurgiu si spre Constanta. "Gardianul" analizeaza avantajele si dezavantajele fiecarui traseu.

Febra disputei pe plan intern a inceput anul trecut, cand guvernul Nastase a incheiat cu firma americana Bechtel un contract in valoare de 2,2 miliarde de euro pentru construirea Autostrazii Transilvania. Primele semne de neliniste au aparut din partea Comisiei Europene, care a criticat faptul ca a fost vorba de o atribuire directa, si nu de o licitatie.

Proiectul prevede construirea, pana in 2012, a unei autostrazi performante, care va lega Brasovul de Targu Mures, Cluj si Oradea, cu iesire spre Ungaria pe la Vama Bors. Costurile totale ale proiectului sunt estimate la aproximativ 4 miliarde de euro, diferenta fiind reprezentata de platile pentru terenurile aflate in proprietate particulara si de rezerva pentru cheltuieli neprevazute.

Sustinatorii proiectului Bechtel afirma ca ipoteza unei neglijari a interesului Romaniei in raport cu Uniunea Europeana este falsa.

Principalul argument se refera la "geostrategia infrastructurii". Astfel, o infrastructura performanta creeaza o dinamica a fluxurilor, care duce la cresterea pietei si la dezvoltare economica. La aceasta concluzie a ajuns si un raport de anul trecut al Ministerului Transporturilor, care a aratat ca varianta "Transilvania" aduce beneficii economice pe termen lung intr-o masura mult mai mare decat varianta actuala a Coridorului IV. Ca beneficiu major este luata in calcul si conectarea Moldovei la reteaua de transport pan-europeana, prin sosele moderne peste Carpatii Orientali, in conditiile in care investitiile in Coridorul IX, care traverseaza Moldova pe axa nord-sud, nu se intrvad intr-un viitor apropiat. Estimarile arata ca, in anul 2030, vor circula peste 77.000 de vehicule pe zi pe Autostrada Transilvania.

Un alt argument al sustinatorilor acestui proiect este ca varianta Nadlac raspunde exclusiv interesului transportatorilor europeni, iar a marsa pe aceasta varianta ar insemna o condamnare la subdezvoltare. In plus, conceptul de "coridor european" implica o retea de autostrada, cale ferata si conexiuni la aeroporturi. In privinta aeroporturilor, situatia este echilibrata, varianta Nadlac fiind conectata la Timisoara si Sibiu, iar varianta Bechtel la Oradea, Cluj si Targu Mures. In privinta infrastructurii feroviare, insa, avantajul este de partea variantei Bechtel.

In plus, perspectiva ca Bechtel va cere compensatii considerabile, dupa ce lucrarile au fost deja oprite, vine ca un argument in plus pentru proiect. Speranta celor care sustin acest traseu este ca Uniunea Europeana va fi obligata pana la urma sa il conecteze la Coridorul IV, in momentul in care se va demonstra ca este principalul vector de dezvoltare economica regionala.

Varianta Nadlac

Traseele coridoarelor de transport european au fost negociate in 1996. Romania este strabatuta de Coridorul IV, care leaga Europa centrala si de vest de Grecia si Turcia, via Bulgaria, si de Coridorul IX, care coboara inspre sud dinspre Ucraina si Polonia.

In trasarea coridorului IV, "sansa" Romaniei a fost conflictul din fosta Iugoslavie, care a impiedicat luarea in calcul a unui spatiu conflictual pentru proiecte pe termen lung. Uniunea Europeana a pus la dispozitia Romaniei fonduri de pre-aderare pentru acest proiect, pe care Romania le-a folosit doar in mica masura, pentru sectiunea Bucuresti - Constanta.

Lipsa de initiativa a autoritatilor romane pentru demararea proiectelor pe varianta Nadlac, incalcarea normelor UE in cazul contractului Bechtel si calmarea situatiei geo-politice in regiunea Balcanilor de Vest au dus la punerea sub dubiu a pastrarii Coridorului IV in actuala varianta ca proiect prioritar.

In urma mesajului politic venit de la Markus Ferber, Deutsche Welle a relatat ca executivul european a infiintat in aceasta vara o noua agentie, care urmeaza sa accelereze realizarea unor proiecte rutiere trans-europene. Prin noua politica europeana, Bruxelles-ul doreste sa initieze o strategie coerenta fata de viitorii sai vecini. "Eu cred ca Romania si Bulgaria ar trebui sa urmareasca extrem de critic aceste schimbari, pentru ca sunt esentiale. Aceste tari ar trebui sa se opuna retrasarii Coridoului IV, pentru ca vor pierde astfel legatura cu Europa Centrala", a declarat Herwig Nowak, secretarul institutiei abilitate cu dezvoltarea Coridorului IV.

Noua strategie ar putea propune, in locul coridorului IV, o noua axa, care trece de la Budapesta prin Belgrad si Nis spre Sofia, iar apoi se bifurca spre Grecia, respectiv Turcia. Astfel, vestul si sudul Romaniei, precum si nordul Bulgariei sunt excluse din traseu. Potrivit hartii prezentate, expertii independenti care lucreaza pentru aceasta comisie propun ca cele doua axe geostrategice ale Europei sa fie Paris - Moscova si Bazinul Rinului - Istanbul, cu evitarea Romaniei. Inca o sansa pentru Romania este ca nu s-a luat nici o decizie deocamdata. Delegatia Comisiei Europene la Bucuresti a amintit ca numai Comisia Europeana poate lua o hotarare asupra propunerilor de rute ale coridoarelor europene, iar o astfel de decizie este asteptata catre sfarsitul anului 2005 - inceputul lui 2006, sub forma unei comunicari catre Parlamentul European si Consiliul de Ministri al UE.

Ulterior, aceste doua institutii vor lua decizia finala printr-un proces democratic de codecizie, in care statele membre si plenul PE se vor pronunta. Delegatia CE mai aminteste ca "Romania are acum observatori in toate institutiile Uniunii Europene, fiind astfel in pozitia de a-si apara interesele, daca va fi necesar".

Mize politice

In acest moment, declaratiile politicienilor de la Bucuresti in privinta prioritatilor Romaniei duc la confuzie. Este greu de crezut ca Romania isi poate permite, acum, sa sustina in paralel doua proiecte de asemenea anvergura. Presedintele Traian Basescu si ministrul Transporturilor Gheorghe Dobre au anuntat ca prioritatea absoluta a Romaniei este Coridorul IV, avand cateva argumente foarte puternice. In primul rand, faptul ca majoritatea fondurilor vor proveni de la Uniunea Europeana. Apoi, anularea unui contract incheiat in conditii neclare va insemna un punct castigat in lupta impotriva coruptiei si un argument pentru a obtine un sprijin suplimentar in pregatirile de aderare.

Din partea coalitiei de guvernare vin si mesaje contrare, in special din partea reprezentantilor UDMR si a lui Emil Boc, presedintele PD si primar al Clujului.

Aceste declaratii au la baza interesele circumscriptiilor electorale din Transilvania, de unde provin acestia. Daca, in proiectul Coridorului IV, Clujul este legat de Sibiu printr-o "bretea", judetele Mures, Harghita si Covasna raman izolate.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe