Romanii si maghiarii s-au mai imprietenit

Studiul "Coeziune sociala si climat interetnic in Romania" a fost realizat de Centrul de Cercetare a Relatiilor Interetnice (CCRI) in colaborare cu Institutul Pentru Studierea Minoritatilor Nationale, in perioada octombrie-noiembrie 2008 si a fost dat publicitatii ieri, la Cluj-Napoca, cu ocazia Zilei Minoritatilor Nationale, transmite corespondentul NewsIn.

Potrivit documentului, un studiu CCRI din 2000 arata ca atunci 40.6% din repondenti considerau relatiile romano-maghiare caracterizate de colaborare, procentul ajungand la 45,6 in anul 2008.

La intrebare studiului din 2008 "Dintre urmatoarele expresii care descriu relatiile dintre romani si maghiari din Romania, care vi se pare ca exprima realitatea mai exact”, 46,3% din repondentii romani au raspuns ca relatiile sunt de colaborare (44,2% dintre repondentii maghiari), 28,4% ca ele sunt conflictule (respectiv 30,7% dintre repondentii maghiari), iar 18,6% considera ca etniile se ignora reciproc (21% dintre maghiari).

"E vorba de o evaluare a perceptiei climatului interetnic, respectiv a relatiilor de colaborare, de conflict sau de ignorare, intre romani si maghiari. Explicatiile pot fi de mai multe tipuri, pe de o parte este vorba de o relaxare politica, probabil ca e una din consecintele directe si asteptate a integarii institutionale europene a Romaniei. E vorba, de asemenea, de modul in care politicienii romani au reusit sa gaseasca solutii pentru integrarea politica a minoritatii maghiare in Parlament sau in structurile guvernamentale, inclusiv a UDMR”, a declarat coordonatorul studiului „Coeziune sociala si climat interetnic in Romania” – 2008, Marius Lazar.

Acesta sustine ca, pe de o parte, a contat relaxarea situatiei economice ca un argument pentru imbunatatirea relatiilor interetnice, dar maghiarii au si motivatii specifice, precum includerea lor in luare de decizii. "As pune dinamica aceasta ca fiind influentata de un complex de factori, iar ea este mult mai accentuata in Transilvania, mai ales la nivelul perceptiei romanilor de aici, care pare sa se fi schimbat foarte mult in ultimii opt ani. Pentru maghiari exista si motivatii specifice. In primul rand tine de faptul ca maghiarii au fost inclusi politic si asta, in mod normal, a sporit increderea, este o consecinta fireasca si intr-un fel sau altul cred ca exprima si asteptare sau o incredere intr-o continuare a acestui trend”, a mai spus coordonatorul studiului.

Potrivit acestuia, excluderea UDMR din actul de guvernare ar putea avea efecte negative asupra relatiilor romano-maghiare daca clasa politica nu stie sa mentina trendul pozitiv al dezvoltarii lor, din ultimul deceniu.

"Iesirea UDMR de la guvernare in momenul de fata poate avea efecte care sunt evaluate in functie de evolutia politicii de acum incolo. Depinde foarte mult in ce masura actualul Guvern si actualul Parlament va pastra acest trend pozitiv sau va incerca sa conserve acest trend pozitiv al relatiilor noastre. Sau s-ar putea sa le ignore, s-ar putea sa nu le pese si s-ar putea ca la baza sau in profunzime sa vedem reactivate anumite procese”, a afimat sociologul clujean.

Lazar a subliniat ca relatiile interetnice sunt un teren extrem de delicat, afirmand ca “e foarte greu sa construiesti increderea si e foarte usor sa o strici”, insa pastrarea maghirilor in randul administratiei publice locale este un lucru “important si inevitabil”, desi ideal ar fi ca judecarea functionarilor sa nu fie facuta in functie de apartenenta la un anumit grup politic sau etnic.

Pe langa aspectul politic, acelasi studiu mai arata ca romanii si maghiarii se percep unii pe ceilalti ca o comunitate unita – ceea ce poate fi interpretat, potrivit sociologilor, si ca o amenintare, in sensul ca o comunitate unita este mai periculoasa – si ca la maghiari, mai mult decat la romani, se percepe un etnocentrism economic.

Totodata, maghiarii au mai multa incredere in prieteni, colegi, familie si vecini decat romanii, insa aceasta incredere are efecte si asupra relatiilor economice.

Directorul CCRI, Csita Zsombor, a declarat, in cadrul conferintei de presa ca socialul nu poate fi deloc exlus cand e vorba de modele de determinare a modului de functionare a pietelor economice, in conditiile in care studiul arata ca maghiarii tind sa aiba schimburi economice mai mult cu conationalii lor. Astfel, maghiarii sunt mai inclinati sa-si inchirieze locuintele tot catre maghiari, iar unul din trei maghiari este dispus chiar sa plateasca mai mult pentru un produs, daca el este fabricat in zona in care locuieste sau in Secuime – acest lucru fiind interpretat si ca un patriotism local mai accentuat in cadrul acestei minoritati.

Studiul „Coeziune sociala si climat interetnic in Romania” 2008 a fost realizat pe un esantion national de 1.189 de subiecti din toate regiunile Romaniei (Moldova, Muntenia, Oltenia, Dobrogea, Transilvania, Crisana-Maramures, Banat, Bucuresti), din care 534 sunt maghiari.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe