De Ziua Internationala a Educatiei, profesorii, elevii si studentii romani nu prea au motive de sarbatoare; sistemul autohton de invatamant este considerat invechit, ineficient si nemotivant, iar majorarea salariilor cadrelor didactice ramane principalul subiect de polemica.

Aflati, teoretic, in zi festiva, mentorii si disciplii deopotriva sunt nemultumiti de starea actuala a sistemului de invatamant romanesc, pentru ca metodele de predare sunt invechite si bazeaza pe teorie, si nu pe practica, iar activitatea didactica este prost platita. Incepand de la elevi si parinti si terminand cu profesorii, toti critca starea educatiei si conditiile pe care le ofera institutiile de invatamant.

"Avem un milion de teme pentru acasa si prea mult de invatat. Eu as vrea ca orele sa fie ca la Discovery, cu exemple si experimente, nu doar formule si definitii. Mie scoala mi se pare plictisitoare de multe ori si cam obositoare", spune un elev de clasa a VIII-a la o scoala din Buzau.

Studentii sunt la fel de sceptici in privinta calitatii invatamantului. Prea multa terorie si prea putina practica, dezorganizare si conditii proaste pentru discipolii invatamantului superior - acestea sunt principalele critici aduse de studenti sistemului educational romanesc.

Nici parintii nu cred ca scoala este suficient de atractiva pentru copii lor. "Invatamantul se lauda cu scoli cu traditie si cu profesori dedicati. Sunt, nu zic nu, dar sunt si multi nepregatiti. Si traditia este de prea multe ori una a predarii intensive. Multi copii cred, din pacate, ca educatia insemna ore lungi de informatie prea putin interesanta, plictisitoare", considera un parinte.

Pe partea activa a procesului educativ, profesorii si specialistii in educatie cred ca invatamantul romanesc este invechit si se aliniaza greu cerintelor societatii moderne. "Centrat mai degraba pe profesor decat pe student, in consecinta anacronic, ineficient, nemotivant pentru student si, in mare masura, inutil, pentru ca studentul nu afla niciodata de ce ar fi relevant ceea ce invata, cam asta este invatamantul romanesc", spune un asistent universitar care a renuntat la catedra de la Academia de Studii Economice pentru un post de cercetare in strainatate. El adauga ca una dintre cele mai grava probleme ale educatiei superioare este blazarea, in conditiile in care studentul este dezinteresat pentru ca nu prea intelege importanta a ceea ce i se preda, iar profesorul are la dispozitie prea putine mijloace materiale.

Si specialistii in educatie spun ca invatamantul romanesc este invechit. "Elevii romani sunt obligati sa petreaca tot timpul in activitati monotone de predare-invatare, tinta educatiei romanesti o reprezinta, in prezent, rezultatele scolare, iar profesorii nu sunt instruiti. De multe ori, nici nu e vina cadrelor didactice. Profesorii cred ca fac ce e mai bine, dar pur si simplu nu au cunoscut nici ei un mentor adevarat, care sa-i ajute sa inteleaga".

Statisticile si studiile de anul acesta privind educatia nu sunt nici ele imbucuratoare. Romania se afla pe pozitia 36 din 45 de tari in care s-a investigat nivelul de intelegere al unui text scris, in topul PILRS (Progress in International Reading Literacy Study), celebrul studiu al exactitatii intelegerii textelor citite. In plus, nicio universitate din Romania nu se afla in clasamentul Shanghai si in celelalte sisteme de ierarhizare internationala a institutiilor de invatamant superior. Clasamentul Shangai al institutiilor de invatamant superior din intreaga lume are 500 de locuri si este alcatuit in functie de performantele acestora. In prezent, in acest clasament se gasesc si cinci universitati din Europa de Est: trei din Polonia (Universitatea Jagiellona, Universitatea din Varsovia si Universitatea din Wroclaw) si doua din Ungaria (Universitatea din Szeged si Universitatea Eotvos Lorand). Universitatea Szeged din Ungaria se afla chiar intre primele 300 de locuri.

"Noi tot mai speram ca se va face reforma, ca se va face strategie in educatie si vom avea legi, programa flexibila si aerisita, vom avea salarii mari, ca doar am facut ani de scoala...Poate nu se vor face toate odata, dar la anul speram ca va fi mai bine", conchide un profesor de gimnaziu din Bucuresti.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.