Toate bune si frumoase in relatiile "noilor" administratii portocalii de la Kiev si Bucuresti, vrea sa fie mesajul oficial propagat pe Dambovita-n jos. Dar dincolo de declaratiile artificiale aruncate presei in clasicul limbaj de lemn oficial se ascunde, in ce priveste noua politica externa a Romaniei promovata de Traian Basescu, o mare dilema.

Modul in care va fi abordata Ucraina, astazi, la Bucuresti, in cadrul vizitei oficiale a presedintelui Viktor Iuscenko, si modul in care aceasta va raspunde, concret, pe teren, cum se zice, reprezinta o provocare maxima la adresa Romaniei.

In esenta, problemele dintre Romania si Ucraina sunt aceleasi din vremurile in care statul vecin facea parte din URSS, ramase la fel si dupa semnarea Tratatului din 1997. Unele privesc incalcari flagrante ale conventiilor europene si internationale privind minoritatile sau acorduri bilaterale de mediu, iar altele sunt o consecinta directa a pactului nazisto-sovietic Ribbentrop-Molotov. Un stat cu coloana vertebrala nu ar trebui sa dea la o parte o discutie directa privind denuntarea acestui pact si, implicit a consecintelor sale nefaste, mai ales chiar cele de ordin teritorial. Tinuturile rapite de sovietici, azi in componenta artificialului stat ucrainean, sunt, neindoios, romanesti. Zecile de mii de morti si sutele de mii de deportati de dupa 1944, pentru care nimeni nu cere nici scuze dar nici compensatii, raman romani si dupa moarte. Daca Ucraina este succesoare de drept a URSS sa preia si responsabilitatile morale care decurg din acest act. Bineinteles, trebuie sa i-o si ceara cineva. Dupa cum bine o face statul evreu, ca sa dam un exemplu edificator.

Vizita lui Viktor Iuscenko este prima efectuata de un sef de stat strain in Romania de la inceputul mandatului lui Traian Basescu. Ucraina a fost al doilea stat vizitat de presedintele Romaniei dupa instalarea sa in functie si vizita la Chisinau. Vineri dimineata, presedintele ucrainean va pleca la Chisinau unde va participa la Summit-ul GUUAM - organizatie regionala din care fac parte Georgia, Ucraina, Uzbekistan, Azerbaidjan si Republica Moldova -, la care a fost invitat si seful statului roman. Summitul din cea de a doua capitala romaneasca este de o importnata epocala: poate consemna sfarsitul Comunitatii Statelor Independete (CSI), formula resapata a URSS.

Intarirea cooperarii si solidaritatii regionale si o contributie sporita a comunitatii euroatlantice sunt ideile pe care presedintele Romaniei si omologul sau ucrainean, Victor Iuscenko, le vor discuta si in cadrul intrevederii de azi de la Bucuresti, dar si vineri, la Chisinau, in cadrul GUUAM, ne informeaza surse oficiale.

Gazduind ieri la Cotroceni o conferinta internationala privind oportunitatile strategice ale regiunii Marii Negre, Traian Basescu aprecia ca in acest domeniu este timpul unor actiuni integrate, al afirmarii unei solidaritati clare si functionale in zona. Insa prima lovitura la adresa "solidaritatii regionale" si a "parteneriatului solid" mult visat ar putea fi primita chiar azi, cand Viktor Iuscenko va trebui sa se pronunte in privinta canalului construit de Ucraina in Delta Dunarii . Conform informatiilor noastre, "noul" Kiev intentioneaza sa continuie definitivarea canalului navigabil Bastroe, in ciuda tuturor protestelor, romanesti, ucrainene, europene si internationale, invocand "dreptul suveran al Ucrainei de a construi un canal pe propriul teritoriu".

Nu cu mult timp in urma, chiar inaintea intrevederii cu presedintele SUA, George Bush, Traian Basescu parea extrem de increzator in privinta rezolvarii problematicii Bastroe, afirmand ca dupa ce va veni la Bucuresti, Viktor Iuscenko va stopa definitiv lucrarile acestui canal distrugator. O va face, oare? Iata cum acest in aparenta mic canal poate baga la apa intreaga politica regionala visata de Traian Basescu si "verii" americani.

In tot cazul, asa cum a facut-o si in vechiul regim, societatea civila romaneasca preocupata atat de pastrarea Deltei Dunarii ca pe o minune cat si de securitatea regionala si consolidarea rolului Romaniei in acest spatiu nu va lasa nesanctionata o posibila atitudine refractara a Ucrainei.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.