Cercul mincinosilor

PD avea 35 - 40% in sondajele premergatoare euroalegerilor, dar scorul inregistrat la urne a fost mult mai mic: 28%. Nici o cercetare nu a estimat o participare la vot mai mica de 40 de procente si, cu toate acestea, prezenta a fost mult mai scazuta. Pana si "regina" sondajelor - exit-poll-ul - a batut campii in privinta participarii. S-a raportat ca la referendumul presedintelui au votat o treime dintre romani (34,3%), cand, in realitate, numai un sfert (26,5%) au pus mana pe stampila. O explicatie oferita de sociologi este aceea ca oamenii mint. In consecinta, institutele mint si ele oamenii.

"Noi am avut sase procente mai mult la PD si, intr-adevar, e o diferenta mare. In rest, am fost in marja de eroare", a recunoscut presedintele Biroului de Cercetari Sociale (BCS), Bruno Stefan. El a enumerat mai multe cauze care au stat la baza erorilor din sondaje, inclusiv presiunile politice. "A existat o presiune de la Cotroceni asupra sondatorilor pentru a se alinia la sondajele coordonate de Sebastian Lazaroiu (fost director CURS - n.red.). El a facut presiuni la adresa institutelor care nu au vrut sa se alinieze la aceste jocuri, atacandu-le in presa. Nu a reusit in totalitate, pentru ca in piata au aparut institute noi care nu s-au supus ordinelor lui Lazaroiu. Dar au existat intr-adevar si erori", ne-a declarat Bruno Stefan.

O cauza a erorilor, a sustinut el, ar putea fi aceea ca esantioanele sunt prost construite, de vina fiind baza de date invechita. "Lipsa informatiilor statistice exacte dauneaza rezultatelor". Alte cauze: "mai fac falsuri si operatorii, unele localitati sunt alese nu neaparat aleator, iar ordinea in care sunt puse intrebarile viciaza, de asemenea, rezultatele".
Minciuna ajunge la 20%

"Pe de alta parte, oamenii, cand ajungi la usa lor, declara ca se duc la vot, dar de fapt nu se duc. Din aceasta cauza prezenta la vot nu poate fi estimata corect. Minciuna la declararea intentiei prezentei la vot ajunge undeva la 20%. Acum cred ca a depasit. Cert este ca omul, daca-i bati la usa, isi da cu parerea fata de absolut orice. Iar operatorul ce sa treaca in chestionar daca asta ii spune omul?" - explica seful BCS. Totusi, Bruno Stefan considera ca, in campania pentru euroalegeri, cele mai multe dintre estimari au fost corecte.

"Dar sunt si greseli pe care trebuie sa ni le asumam. Au fost diferente foarte mari la institute diferite", a adagat el. In opinia reprezentantului BCS, problemele au aparut la sondajele facute la iesirea de la urne, care ar trebui sa fie cele mai apropiate de realitate. "De regula nu au existat diferente mari la exit-poll-uri. Exceptie fac referendumurile. Intrebarile dihotomice cu raspunsuri de tip <<Da>> sau <<Nu>> produc intotdeauna erori la sondaj", a aratat Bruno Stefan.

O situatie speciala

La randul sau, Alin Teodorescu, fost director IMAS a apreciat ca prestatia CSOP la exit-poll-uri a fost foarte buna, deoarece a existat o situatie speciala. "Organizarea referendumului si a euroalegerilor in aceeasi zi a complicat foarte mult raportarea. Totusi au dat ierarhia corecta a partidelor si cine nu trece pragul electoral. Operatorii au trebuit sa filtreze atent persoanele intervievate, deoarece nu stiau daca sunt de la referendum sau euroalegeri. Prezenta la vot reprezinta un indicator derivat, iar exit-poll-urile nu masoare prezenta", ne-a declarat Teodorescu.

"Declarau fals"

"La euroalegeri am dat o estimare foarte buna. Procentele sunt destul de asemanatoare, nici unul nu iese din marja de 3%. Semnificativ este ca am dat ordinea corecta a partidelor si a celor care au trecut pragul electoral. Diferentele apar la partidele cu procente mai mari, deoarece se stie ca cu cat procentul este mai mare, marja de eroare creste. Pentru ca au fost organizate doua tipuri de vot a existat o problema in privinta masurarii prezentei. Fie oamenii isi aduceau aminte ca trebuie sa voteze la amandoua dupa ce erau intrebati de operatori, fie declarau fals ca au votat la amandoua. Abaterea standard este una redusa, suma diferentelor fiind mai mica decat la exit-poll-ul concurent. Sub 10% aveam cinci partide si aici nu s-a gresit", a declarat Silviu Matei, director de cercetare TNS-CSOP.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe