Regiunile de dezvoltare, disputate politic

Dinspre Romania, Uniunea Europeana aduce cu un pom laudat numai bun sa te duci la el cu sacul. Teoretic, asa cum vad lucrurile romanii, integrarea europeana ar trebui sa le rezolve toate problemele. In primul rand asteapta ca din sumele ametitoare pe care oficialii de la Bruxelles si de la Bucuresti le tot "arunca" de ani de zile macar ceva euro sa li se aseze frumos in portofele. O data cu aderarea la Uniunea Europeana catre Romania vor veni sume considerabile de bani.

Ca sa le cheltuiasca si sa se regaseasca intr-un nivel de trai mai ridicat, romanii trebuie sa se conformeze unor reguli, nu romanesti asa cum sunt obisnuiti, ci europene. Spre exemplu, numai in primii doi ani de la aderare, Romania va fi beneficiara a nu mai putin de 6 miliarde de euro, fonduri structurale destinate dezvoltarii regionale. Este vorba de regenerarea economica a regiunilor slab dezvoltate, de sprijinirea conversiei economice si sociale, de sprijinirea adaptarii si modernizarii politicilor si sistemelor de invatamant, instruire si ocupare a fortei de munca.

Pentru a beneficia de sumele considerabile alocate de Uniunea Europeana, Romania trebuie sa indeplineasca insa anumite conditii. Pana a ajunge la proiecte, este nevoie in primul rand de indeplinirea criteriului privind organizarea teritoriala. Tarile candidate trebuie sa convina cu Comisia Europeana asupra unei clasificari NUTS pentru implementarea fondurilor structurale. NUTS (Nomenclatorul Unitatilor Teritoriale Statistice) claseaza regiunile statelor membre in functie de o serie de variabile socio-economice - demografie, conturi nationale, somaj, forta de munca, energie, agricultura si silvicultura, transporturi si cercetare-dezvoltare.

Romania are deocamdata o clasificare NUTS provizorie, pe baza celor 8 regiuni de dezvoltare existente. Insa nu numai o data politicienii, dar n-au fost singurii, au reclamat ineficienta acestor regiuni de dezvoltare, incapabile sa absoarba la un nivel ridicat fondurile europene. Deocamdata discutia a ramas in coada de peste. In primul rand pentru ca problema reorganizarii teritoriale este una foarte sensibila.

In 2003, cand PSD a pus in discutie acest subiect, dincolo de avantajele economice pe care le-ar presupune, reactia publica a fost una negativa. La aceasta a contribuit esential si pozitia UDMR, care a individualizat, propunand crearea unei regiuni de dezvoltare economica din judetele Harghita, Covasna si Mures, exact teritoriul fostei Regiuni Autonome Maghiare si revendicat astazi de radicalii maghiari pentru constituirea Tinutului Secuiesc autonom.
Tema a fost prezenta in discursul public ceva vreme, dupa care s-a stins in cazul majoritatii partidelor, mai putin UDMR, din considerente electorale.

Sensibilitati etnice

Problema reorganizarii teritoriale a Romaniei devine din ce in ce mai presanta, o data cu apropierea termenului de aderare. Premisele sunt create, programul de guvernare avand intre prioritatile la capitolul dezvoltare regionala tocmai aceasta reorganizare. Documentul prevede "reorganizarea regiunilor de dezvoltare economica, prin marirea numarului acestora, tinand cont de criterii geografice, socio-economice si culturale, in conformitate cu prevederile europene, in scopul eficientizarii acestora".

Deja a existat un proiect de lege al Institutului National de Statistica, privind stabilirea Nomenclatorului Unitatilor Teritoriale Statistice, insa acesta nu aducea modificari fundamentale fata de actualul sistem. Unitatile Teritoriale Statistice de nivel 2, numite NUTS II, beneficiare ale fondurilor structurale, erau cele 8 regiuni de dezvoltare existente. Proiectul nu a mai ajuns pe masa Parlamentului, fiind retras de initiator, in principal in urma presiunilor de ordin politic.

In prima faza s-a remarcat, in teritoriu, nemultumirea fata de propunerea INS de a reuni intr-o singura macroregiune a regiunilor de dezvoltare Vest (judetele Timis, Arad, Caras-Severin si Hunedoara) si Sud-Vest (judetele Dolj, Gorj, Mehedinti, Olt si Valcea). Decuplarea Banatului de Oltenia a fost sustinuta insa si de UDMR care s-a folosit, analogic, de aceasta situatie pentru a-si sustine pozitia privind "spargerea" Regiunii de Dezvoltare Centru, prin separarea Muresului, Harghitei si Covasnei (Tinutul Secuiesc) de judetele cu majoritate romaneasca. Insa, oficial, motivul oferit pentru retragerea proiectului elaborat de Institutul National de Statistica este unul tehnic.

Problema care a fost si care ramane - ne-a declarat Csutak Istvan, secretar de stat in MIE, pe probleme de dezvoltare regionala - este de ordin tehnic. Potrivit pragului propus pentru macroregiuni (NUTS I) Banatul s-ar fi regasit in aceeasi macroregiune cu Oltenia, fapt care nu a fost deloc agreat si pentru care nu s-a gasit deocamdata o solutie.

Lobby maghiar

Refuzul din start a legii a dat un semnal politic puternic. Daca la nivel oficial nu exista deocamdata un consens, este putin probabil ca reintroducerea in dezbaterea publica a subiectului reorganizarii teritoriale, sa nu starneasca aceleasi reactii. Acest lucru este previzibil, luand in calcul macar un singur aspect. Pozitia UDMR. Csutak Istvan, care se ocupa si de problemele de integrare ale Uniunii, sustine ca pozitia UDMR fata de regiunile de dezvoltare nu s-a schimbat.

Politicienii maghiari sustin in continuare gruparea Muresului, Harghitei si Covasnei intr-o singura regiune. Si nu numai la nivel politic intern. Surse guvernamentale ne-au declarat ca tocmai demnitarul maghiar din MIE, alaturi de Szasz Attila, consilierul lui Marko Bela, s-au folosit de deplasarile la Bruxelles, pentru a-i convinge pe oficialii europeni - printre care Gunther Hanreich, directorul general al EUROSTAT (partenerul la nivel european al Institutului National de Statistica), si Danuta Hubner, comisar european pentru politici regionale - ca punctul de vedere al UDMR unul coerent, eficient si pe deplin justificat.

La ce solutie se va ajunge in cele din urma este o chestiune de timp. Insa influenta UDMR, in Romania si in Europa nu trebuie subestimata. Un exemplu este Legea statutului minoritatilor nationale, care a fost transformata in prioritate legislativa. Mai mult, in urma lobby-ului maghiar la Bruxelles, - intretinut, deopotriva, de lideri UDMR, diplomati si politicieni maghiari, sustin aceleasi surse guvernamentale - problema minoritatii maghiare, care nu mai figura in documentele referitoare la indeplinirea criteriului politic de catre Romania, a reaparut la sfarsitul anului trecut. In raportul din decembrie a lui Pierre Moscovici se cere Bucurestiului sa adopte statutul minoritatilor, ca ultima concesie inaintea aderarii.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe